This awesome blogger theme comes under a Creative Commons license. They are free of charge to use as a theme for your blog and you can make changes to the templates to suit your needs.
RSS

DISCRIMINAREA ROMILOR

DISCRIMINARE ŞI RASISM LA ADRESA ROMILOR


Romii sunt, fără îndoială, o minoritate cu statut particular, nu doar în România, ci la nivel European. De sute de ani, ei au fost situaţi din mai multe puncte de vedere la limita inferioară a societăţii şi au constituit ţinta constantă a unor prejudecăţi şi obiectul unor puternice stereotipuri negative. Mai mult, romii au reprezentat, şi reprezintă chiar în prezent în multe ţări, inclusiv la noi, imaginea tipică a diferenţei culturale. În decursul istoriei, diferite state europene, între care şi România, au elaborat şi pus în practică politici de excludere, de reprimare sau chiar de anihilare a romilor, ca identitate culturală, ca grup etnic sau ca mod de viaţă.
Din aceste motive, cazul romilor  este o excelentă ilustrare a teoriei psihosociologice a ţapului ispăşitor. Conform acestei teorii, în special în perioadele de criză, frustrarea acumulată de grupul majoritar este transformată în agresivitate faţă de un grup minoritar care este făcut responsabil de dificultăţile pe care le traversează ansamblul societăţii.
Manifestările rasismului sunt însă de mai multe categorii. Mai întâi, trebuie menţionat rasismul clasic cu  adânci rădăcini istorice în cazul romilor. El se traduce prin manifestarea explicită a unei atitudini negative şi a unor comportamente discriminatorii faţă de romi în general. Rasiştii expliciţi menţin despre propria persoană o imagine pozitivă şi justifică atitudinile şi comportamentele lor prin atribuirea unor caracteristici ce pun romii în situaţie de inferioritate faţă de celelalte grupuri din societate. Aceste caracteristici s-ar regăsi la toţi romii, cu eventuale variaţii de intensitate, ar fi inseparabil asociate cu identitatea de rom şi ar fi fixe, imposibil de modificat. Astfel de persoane cred în transmiterea pe cale genetică a unor tendinţe comportamentale, sunt sceptici în privinţa eficienţei oricăror măsuri, de ordin educativ, socio-economic etc., vizând îmbunătăţirea situaţiei romilor. Motto-ul celor din această categorie ar putea fi „aşa sunt ei, n-ai ce le face, nu vor fi niciodată ca noi”. Se cuvine a menţiona de asemenea că foarte puţini rasişti se autodefinesc ca atare dar marea majoritate a celor din această categorie nu au dificultăţi în a exprima public punctele lor de vedere.
Un mare număr de persoane manifestă însă un rasism camuflat. Este vorba despre o situaţie în care apare un decalaj sau chiar o contradicţie între nivelul discursului şi cel al comportamentelor. Astfel, aceste persoane au un discurs în care afirmă că tratează pe toată lumea la fel, că diferenţele de comportament se datorează doar unor elemente circumstanţiale sau aplicării unor criterii obiective, independente de persoana lor şi fără legătură cu apartenenţa etnică. Se întâmplă însă că aceste criterii obiective aplicate rezultă în defavorizarea în mod sistematic a romilor. Motto-ul acestei categorii ar putea fi: „Eu nu fac diferenţe între romi şi neromi, pentru mine toţi sunt la fel, dar toţi trebuie să respecte legea/regulamentele/regulile sociale/etc”.
Cel de-al treilea mod de manifestare a rasismului este rasismul aversiv, o formă mult mai subtilă, mai dificil de identificat, atât la ceilalţi cât şi în propriul comportament, şi, implicit, mult mai dificil de combătut. Este vorba despre persoane care se consideră tolerante, fără tendinţe rasiste, care pot chiar exprima opinii de respingere şi condamnare a rasismului. Aceste persoane comit în mod inconştient şi neintenţionat acte de discriminare, nu atât prin dezavantajarea romilor cât prin favorizarea ne-romilor, evitarea involuntară a contactului cu romii, sau prin atitudini faţă de romi ce îi situează pe aceştia în poziţie de inferioritate. Motto-ul ce ar corespunde cel mai bine acestei manifestări este: „şi ei (romii) sunt oameni...”.


Scris de:Catarau Loredana
Discriminarea si Persecutia Romilor

5 Prejudecati Clasice

Romii fura

Ca orice minoritate, romii sunt usor de categorizat. Cateva exemple de unguri care au refuzat sau nu stiau sa vorbeasca romaneste in Transilvania au dus la povesti de genul ca toti locuitorii anumitor localitati refuza sa vorbeasca romaneste; cateva exemple din mass-media de romi care fura au dus la generalizarea ca toti romii fura. Cand non-romi fura miliarde din buget si saracesc intreaga tara, vina cade pe ei personal. Cand un rom fura o gaina pentru a-si hrani familia, vina cade pe el dar in acelasi timp si pe toti romii.

Romii nu se spala

Datorita codului celor "pure" si "impure", romii pastreaza norme stricte ale igienei (evident, in masura posibilitatilor materiale). Prejudecatile de genul "romii nu se spala" se datoreaza deci culorii pielii sau situatiei materiale.

Romii nu se duc la scoala

Sistemul scolar a refuzat pana de curand sa recunoasca romii ca o minoritate culturala cu interese si nevoi diferite de cele ale populatiei majoritare. Aceasta, asociata cu motive economice a dus la situatia educationala cu care se confrunta romii astazi. Un alt factor este discriminarea la locul de munca. Un rom, chiar educat, are putine sanse de a primi posturi de conducere. De multe ori, educatia pur si simplu nu este vazuta ca o modalitate de a reusi in viata pentru romi.

Romii nu sunt romani

Desi romii sunt cetateni romani, au fost prezenti in Romania de peste 600 de ani si majoritatea au ca limba materna romana, ei sunt inca vazuti ca straini pentru simplul fapt ca arata diferit. Un alt lucru ignorat este ca multi romi si-ar fi continuat migratia spre centrul Europei daca nu ar fi fost tinuti in sclavie in Tarile Romane (ca dovada faptul ca multi au plecat dupa abolirea sclaviei). Romii sunt vazuti ca invadatori, cand situatia este exact invers: ei eu fost obligati sa ramana pe teritoriul tarii noastre. Si oricum, in momentul de fata marea majoritate a romilor sunt la fel de 'romani' ca si restul romanilor.

Romii sunt mai negri

Desi aceasta prejudecata nu prezinta asa multe probleme ca cele precedente, cred ca merita totusi mentionata. Evident, unii romi sunt mai negri. Si asta e probabil un lucru fericit, tinand cont ca persoanele fara astfel de noroc din nastere stau vara la soare sa se bronzeze, sau dau bani la saloane de frumusete pentru bronzat artificial (si isi risca sanatatea pentru o piele mai neagra, pentru ca bronzul -natural sau artificial- este principalul factor de risc pentru cancerul de piele).

Dar, tinand cont ca unii romani sunt mai albi decat altii, si aceeasi persoana e mai alba iarna si mai neagra vara, se trage usor concluzia ca marea majoritate a romilor nu sunt destul de 'mai negri' decat restul populatiei pentru a putea fi identificati ca romi dupa culoarea pielii.
 Scris de:Dorneanu Iulia

Educaţia copiilor romi

Există o serie de cauze sociale, economice, culturale şi sistematice care au urmări precum evitarea înscrierii, participării sau abandonul şcolar printre copiii romi. Alte cauze legate de copil includ: o stare de sănătate precară, întârzieri ale dezvoltării psiho-intelectuale, o motivaţie scăzută de a învăţa a copiilor romi, diferenţe sexuale (conform cărora fetele se pot căsători devreme, rolul lor social este acela de a creşte copiii şi de a avea grijă de familie), o imagine proastă de sine şi rezultate slabe la şcoală. Din relatările profesorilor aflăm că două treimi dintre copiii romi care au abandonat educaţia prezintă o lipsă de interes la şcoală, peste 20% au atitudini de respingere şi doar 10% au o atitudine pozitivă. (Sursă: Participarea la educaţie a copiilor romi – probleme, soluţii şi actori, 2002)   
 Copiii romi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se află. Sărăcia şi lipsurile familiilor rome, prejudecăţile care persistă în mentalitatea populaţiei, inerţia unor părinţi rromi faţă de perspectivele pe care educaţia le oferă copilului, toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor romi, la limitarea accesului la şansele egale la care au dreptul toţi copiii.
Datele statistice justifică necesitatea unor proiecte care au drept obiectiv îmbunătăţirea situaţiei copiilor romi:
• doar 20% dintre copiii romi frecventează grădiniţa, pentru a se pregăti pentru şcoală;
• 20% nu sunt înscrişi la şcoală;
• 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial;
• aproximativ 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi.
Respectarea şi implementarea dreptului copiilor romi la educaţie constituie principala condiţie pentru viitoarea îmbunătăţire a situaţiei lor. Există însă multe obstacole cu care aceştia se confruntă:
- sărăcia: peste 90% din totalul romilor din România trăiesc în condiţii de pauperitate economică ;
- şomajul, disproporţionat de ridicat în comparaţie cu alte etnii
- izolarea socială, care are drept cauze discriminarea şi prejudecăţile rasiste ale unei mari părţi din populaţia non-romani, dar şi tendinţele anti-sistem ale romilor ;
- analfabetismul şi deficitul calificărilor profesionale
- comunitatea romilor are una dintre cele mai ridicate rate a infracţionalităţii
- serioase probleme de igienă (corporală, alimentară, sanitară) care oricând pot degenera în probleme medicale grave
- probleme de identitate culturală: ca urmare a politicilor eronate de desconsiderare şi discriminare a romilor, cei mai mulţi dintre romi nu îşi cunosc, astăzi, propria identitate, propria cultura autentică şi propria istorie.
Situaţia copiilor romi este una critică, majoritatea aparţinând unor familii extrem de sărace. Mulţi dintre ei abandonează şcoala datorită lipsurilor materiale, iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor: puşi in ultimele bănci ale clasei, trataţi cu indiferenţă, sau, mai rău câteodată, agresaţi verbal de către copii sau profesori. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă se doreşte schimbarea mentalităţilor.


Elevii români sunt rasişti?
Majoritatea elevilor nu vor vecini homosexuali. O parte dintre tineri îi resping pe maghiari, musulmani, evrei şi romi şi nu prea agreează democraţia.
Mare parte din elevi nu se simt mândri că sunt români şi nu vor să trăiască aproape de persoane de altă orientare sexuală sau bolnave de SIDA. De asemenea, o treime dintre ei resping persoanele de altă etnie sau religie, după cum arată rezultatele studiului "Implicarea civică şi politică a tinerilor", realizat de Fundaţia Soros România în urma chestionării a aproape 6.000 de tineri, din 86 de şcoli din ţară.
"Rezultatele sunt extrem de îngrijorătoare deoarece arată că tinerii români sunt extrem de intoleranţi, o proporţie însemnată dintre aceştia putând fi caracterizaţi drept xenofobi şi antisemiţi", arată autorii studiului. Astfel, trei sferturi dintre elevi nu ar dori să aibă persoane de altă orientare sexuală ca vecini şi două treimi (peste 60%)dintre elevi resping persoanele bolnave de SIDA şi romii. În plus, peste o treime evită persoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor şi 34% în cazul evreilor, mai arată cercetarea.
"Cu cât stocul educaţional al familiei din care provine elevul este mai crescut, cu atât intoleranţa elevilor faţă de romi este mai mare. Acest rezultat arată că intoleranţa faţă de romi, atitudine răspândită în societatea românească, nu are şanse foarte mari de a fi redusă", explică autorii cercetării.
Scris:Robescu Alexandra

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Parerea ta pentri noi conteazaă!

Un produs Blogger.