This awesome blogger theme comes under a Creative Commons license. They are free of charge to use as a theme for your blog and you can make changes to the templates to suit your needs.
RSS

Antidiscriminare in mediul scolar, a copiilor proveniti din centrele de plasament.

Universitatea  “AL.I CUZA                                                            
Grupa3,ANUL II                                                          
ASISTENTA SOCIALA

                                                                          CAMPANIA
 Antidiscriminare in mediul scolar, a copiilor proveniti din centrele de plasament.
                         zambet de copil nevinovat”
STUDENTE:LEONTE BIANCA –MARINELA
                                                        GURZUN CLAUDIA
                                                         VIZITIU SIMONA


Campanie antidiscriminare in mediul scolar, a copiilor proveniti din centrele e plasament.
Ciobanii îşi numără oile de mai multe ori pe zi. Dacă una dintre ele dispare, pleacă să o caute. Căci “oaia rătăcită” e la fel de importantă ca şi restul turmei. Când un copil dispare dintr-un centru de plasament, nimeni nu intră în panică, iar cazul ajunge uneori în atentia Poliţiei şi după săptamani.
Perioada de desfasurare a campaniei este de o luna.

Jurnalul unui copil  provenit din plasament…
“ Astazi... este inceput de saptamana, cu ochii in lacrimi, ma trezesc si pornesc spre scoala cu gandul ca va fi o zi mai buna. Am emotii sa ajung la scoala, deoarece colegii mereu se i-a de mine.  La scoala colegii  fac glume pe seama mea, dar doamna invatatoare mereu imi i-a apararea certandu-i. Doamna invatatoare este persoana careia mereu ii cer sfaturi.  In pauze copiii ma poreclesc “orfanul” de aceea nu-mi mai doresc sa ma joc si sa vorbesc cu niciunul. Colegii din clasele mai mari se distreaza pe seama hainutelor mele,dar  ei  nu stiu ca eu ma imbrac, cu hainele care mi le da de la centru.Am terminat orele si merg spre centru,aici sunt multi  copii ,dar eu ma simt singur.Of cat imi lipseste familia,mi-as dori sa dorm o zi macar in bratele mamei sa-i simt parfumul ei unic si s a-i spun ca as putea fi cel mai cuminte copil.Aveam momente cand il invinovateam pe Dumnezeu ,ca el e de vina,dar am inceput sa ma obisnuiesc ca sunt singur si asa a fost sa fie .Nu stiu… ,dar tot timpul am impresia ca mama mea o sa vina dupa mine.Abia astept clipa sa o strang in brate  si sa-i spu ca :”te iubesc mama”….
Introducere in tema:
       Disfunctionalitătile familiale, violenţa domestică, sărăcia, alcoolismul, sarcinile nedorite, lipsa locurilor de muncă, a unui adăpost sau abandonul datorat handicapului mintal sau fizic, sunt cauzele pentru care multi copii ajung in centrele de plasament.  
       Din nefericire, abandonul este un fenomen inca întâlnit în România. Copii nou-născuţi au fost, şi continuă să fie, abandonaţi de părinţi în spital. Cel mai grav lucru este ca acestia  sunt nepasatori sau inconstienti de efectele nefaste pe care un abandon le poate lăsa în personalitatea copilului şi in evoluţia sa ulterioară. Identitatea este foarte strâns legată de cunoaşterea trecutului şi de sentimentul de continuitate ca persoană. Vulnerabilitatea si nesiguranta vor fi mereu intalnite in cazul acestor copii. 
     Principalele motive invocate sunt in continuare insuficienţa mijloacelor financiare, lipsa de maturitate şi incapacitatea de a se descurca, precum şi problemele personale sau emoţionale (stigmatul conferit de statutul de părinte unic, dependenţa de alcool, tulburările de personalitate etc.). 
     Abuzul parintilor asupra propriilor copii reprezinta o alta cauza pentru care cei din urma ajung in centrele de plasamnet.Lipsa resurselor financiare îi determină pe unii părinţi să îşi exploateze copiii şi să îi abuzeze.  
        Pe de alta parte, numerosi psihologi sunt de parere ca sărăcia este mai degrabă un factor contextual, şi nu unul cauzal; există cazuri în care copiii abuzaţi provin din familii cu o situaţie materială bună şi de asemenea, foarte multe familii cu resurse financiare limitate ce nu şi-au abuzat niciodată copiii.  
      De cele mai multe ori, ceea ce determină comportamentele abuzatoare este incapacitatea adulţilor de a face faţă problemelor sociale zilnice; acestia creaza un mediu tensionant în familie si de multe ori conflictele dintre ei sunt transferate în relaţia cu copiii.  
      De asemenea, preluarea modelelor familiale tradiţionale în care bătaia copiilor este un mijloc de educare este un alt factor, cu atât mai mult în cazul părinţilor ce au fost abuzaţi în copilărie.  Factorii asociati care conduc la situatii de abuz fizic asupra copilului sint generati de mediul socio-cultural de provenienta, incluzindu-se aici nivelul scazut de educatie al agresorilor, lipsa unei comunicari adecvate in interiorul familiei, statutul precum si patologii ale vietii de familie.
          Astazi in Romania exista aproximativ 5.000.000 de copii, cu varste cuprinse intre 0 si 18 ani, din care un procent de 2,2% se afla in evidenta Serviciilor Publice Specializate pentru Protectia Copilului. Conform datelor oferite de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, numarul copiilor aflati in centrele de plasament se ridica la 34.262 si constituie 41,41% din totalul copiilor aflati in evidenta serviciilor publice specializate.  
          De-a lungul anilor, in tara noastra, soarta acestor copii a fost una foarte trista. Cunoastem cu totii povestile cutremuratoare a multora dintre ei, chinurile prin care au trecut si umilintele la care au fost supusi. Erau tinuti in frig, hraniti cu mancare putina, erau batuti, amenintati, exploatati sexual, batjocariti, obligati sa munceasca ore in sir fara a se tine seama de handicapul pe care il aveau sau de bolile de care sufereau.
         Din fericire in ultimii ani, tara noastra s-a implicat mai mult in aceasta problema, elaborand politici noi si o serie de acte normative în sfera drepturilor copilului. Au fost editate numeroase materiale informative si metodice cu privire la drepturile copilului, a crescut aranjamentul mass-media si al societatii civile pentru protectia copilului, a fost sporit nivelul de constientizare de catre copii a drepturilor pe care le au, s-au instituit diferite servicii care se ocupa de redirectionarea cazurilor catre institutiile abilitate, servicii ce pot fi accesate de catre minorii abuzati.
        Spre exemplu, din 2001 au fost puse la dispozitie, numere de telefon, apelabile gratuit pentru  semnalarea cazurilor de abuz, proiecte care vizeaza identificarea de solutii in cazurile copiilor asupra carora s-au comis abuzuri.
Astazi, auzim mai rar de astfel de probleme dar abuzuri asupra copiilor inca mai exista.
Statisticile nationale arata ca foarte putine cazuri de maltratare asupra minorilor ajung in instanta. Procentul raportarilor in cazul abuzurilor este de numai 10% fata de cite se intimpla in realitate. In cazul victimelor abuzurilor, frica este foarte mare, ele sunt manipulate, santajate, iar in special fetele se descurajeaza, deoarece traiesc rusinea, jena, stigmatizarea situatiei.
        Copiii institutionalizati intampina multe alte probleme, majoritatea acestora aparand din cauza despartirii de familie.  In multe cazuri, copiii au reusit sa se dezvolte intr-un grad de normalitate acceptabil si au invins conditiile nefavorabile. Deseori sunt etichetati de catre societate ca fiind din casa de copii si poarta acest stigmat intreaga viata.
         Acesti copii au nevoie de  un climat afectiv favorabil dezvoltarii personalitatii lor,  au nevoie sa participe la programe şi spectacole culturale, sportive, artistice, etc. si au nevoie sa se simta iubiti si protejati.
          Personalul de educare din centrele de plasament trebuie sa cunoasca nevoile copilului aflat in dificultate, metodele instructiv-educative precum si toate aspectele legate de dezvoltarea lui. Este foarte important, de asemenea, sa se organizeze activitati de socializare in vederea reintegrarii lor in societate, activitati de consiliere psihologica si activitati prin care sa le fie descoperite aptitudinuile, vocatiile, etc.
          Toate aceste aspecte trebuie luate in considerare deoarece multi copii si tineri din centrele de plasament  au serioase probleme de comportament si conduita sociala si in multe cazuri ei sunt produsul unui sistem care nu functionează deloc asa cum ar trebui.
Efectele psihologice asupra copiilor institutionalizati, Cum ajung copii in centrele de plasamentTinerii institutionalizati nu stiu incotro sa se indrepte
          Copiii institutionalizati se gandesc cu groaza la perioada in care vor implini 18 ani si vor fi nevoiti sa paraseasca centrele de plasament. Multi dintre ei cred ca nimeni nu le va oferi un sprijin pentru un loc de munca si  vor ajunge, probabil, oameni ai strazii.
          Dintre cei 34.262 de copii aflati in centrele de plasament, un numar de 13.496 sunt copii cu varste cuprinse intre 14 si 17 ani, care, in concordanta cu prevederile legii, vor trebui sa paraseasca centrul de plasament la implinirea varstei de 18 ani, sau la terminarea cursurilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani.
Pentru acestia, lipsa unei calificari sau slaba calificare fac extrem de dificila gasirea unui loc de munca.
           In aceste conditii integrarea sociala a copiilor institutionalizati continua sa constituie una dintre cele mai delicate probleme careia societatea romaneasca nu reuseste sa-i gaseasca un raspuns adecvat.
           Majoritatea tineriolor din centrele de plasament nu stiu ca exista organizatii nonguvernamentale care le pot intinde o mana de ajutor pentru a obtine o calificare intr-un anumit domeniu.
In randul tinerilor institutionalizati exista numeroase tendinte de subapreciere,  o insuficienta cunoastere a aptitudinilor si o autoevaluare gresita, ceea ce duce la o integrare socio-profesionala greioaie a acestora sau uneori chiar la esec social.
Trebuie asadar, sa existe actiuni menite sa pregateasca si sa sprijine tinerii adolescenti pentru momentul parasirii institutiei, urmarindu-se insertia sociala a acestora.
Copilul, care este educat şi crescut în afara familiei, pe parcursul tuturor perioadelor de dezvoltare a societăţii a constituit un fenomen negativ  şi nenatural. Unii copii devin orfani în urma decesului părinţilor, alţii sunt orfani, având părinţi degradaţi, alcoolizaţi – cei, care sunt privaţi de drepturile părinteşti de către lege. Anume această categorie de părinţi se întâlneşte în majoritatea cazurilor copiilor instituţionalizaţi (circa 80% de copii orfani din cei 13662 din republică / datele anului 1995/). Majoritatea lor rămân uitaţi chiar şi de rudele apropiate, şi astfel sunt privaţi de posibilitatea de a ieşi dincolo de porţile orfelinatului.

În rezultatul cercetărilor psihologice a preşcolarilor şi şcolarilor mici (Dubrovina I.), care se educă în centrele de plasament, au fost evidenţiate dereglări specifice în dezvoltarea sferelor intelectuală şi motivaţională. Ele se manifestă prin reţinere (sau lipsă) a dezvoltării la copii a gândirii abstracte, care cere elaborarea unui plan intern al acţiunii, ceea ce duce la creşterea treptată a dificultăţilor în acumularea materialului de studii, care presupune în fiecare an creşterea cerinţelor faţă de capacitatea de a acţiona pe plan intern.

Copilul, care creşte în condiţiile instituţiilor de tip închis, în afară de alte deficienţe, nu are formată capacitatea de a comunica. Contactele sunt superficiale, neuroziforme şi rapide; copilul cere atenţie şi o refuză în acelaşi timp, trecând la agresivitate sau la îndepărtare pasivă.

În abordarea acestei probleme a centrelor de copii pot fi evidenţiate 2 extremităţi, care pot fi caracterizate în felul următor: dintr-o parte, există păreri, conform cărora copiii din centrele de plasament sunt copii obişnuiţi, care nu diferă prin nimic de copiii din familii, şi că toate problemele legate de ei, pot fi rezolvate prin îmbunătăţirea nivelului material de trai. Din altă parte – este răspândită ideea, conform căreia toţi copiii din centrele de plasament au îmbolnăviri somatice şi psihice, care sunt generate de ereditate. Ambele puncte de vedere sunt corecte într-o anumită măsură.
    
    Cercetările petrecute în multe ţări, constată faptul că în afara familiei dezvoltarea  copilului merge pe o altă treaptă şi la el se formează trăsături specifice de caracter, comportament, personalitate, despre care nu putem spune dacă ele sunt mai bune sau mai rele, decât la copiii obişnuiţi, pur şi simplu ele sunt altele. Însă particularităţile, ce ţin de sfera intelectuală nicidecum nu pot fi privite ca fiind “altele”, ele se află la un nivel  jos de dezvoltare şi cer a fi studiate şi corectate.
Un studiu de laborator efectuat de cercetătorii americani ai Universităţii Tulane evidenţiază că în organismul multor copii instituţionalizaţi din România au intervenit modificări cromozomiale, aceştia îmbătrânind prematur. Studiul publicat în revista Molecular Psychiatry se bazează pe examinarea mostrelor ADN prelevate din gurile copiilor, iar anomalia descoperită ar fi cauzată de viaţa plină de privaţiuni, de neglijenţa severă din centrele de plasament, condiţiile precare sau chiar unele abuzuri.
Studiul dat publicităţii în revista sus menţionată si condus de cercetătorii de la Spitalul de Copii din Boston si de la Universitatea Tulane arată că traiul precar dus de aceşti copii le afectează chiar şi cromozomii, scurtându-le prematur structurile ADN, situate la extremitatea acestora, cunoscute sub numele de talomeri. Această dereglare grăbeşte, potrivit specialiştilor, procesul de îmbătrânire celulară. Rezultatul obţinut de cercetători este primul care constată o asociere între condiţiile vitrege de viaţă şi lungimea talomerilor la copii. Studiile de laborator s-au efectuat cu ajutorul mostrelor de ADN prelevate din gurile copiilor din România, respectiv 62 de băieţi şi 47 de fete, descoperindu-se astfel că acei copii care au petrecut mai mult timp in regim de plasament înainte de vârsta de 5 ani au lungimea talomerilor mai mică atunci când au ajuns la vârsta de 6-10 ani.
Efectul plasamentului: IQ redus şi tulburări comportamentale
Potrivit Agerpres, orfelinatele româneşti, care găzduiesc în mare parte copii abandonaţi s-au făcut vinovate de severe neglijări ale copiilor. Această situaţie, scrie PR Newswire, este o moştenire a anilor '60, atunci când dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu impozita toate familiile care au aveau mai puţin de cinci copii. Atunci când familiile au început să aibă copii pe care nu-i mai puteau creşte, Ceauşescu a construit centre de plasament pentru copii. Până în 1989, atunci când regimul lui Ceauşescu a căzut, peste 170.000 de copii români trăiau în orfelinate.
Mai mult, studiile efectuate la copiii instituţionalizaţi din România au constatat că durata de timp petrecută în condiţii de sărăcie şi de neglijare se corelează cu un IQ mai mic şi cu probleme de comportament. Cercetarea face parte din proiectul Bucharest Early Intervention Project (BEIP), care efectuează un studiu clinic, pe termen lung, asupra a două grupuri de copii instituţionalizaţi: cei care au rămas în orfelinate şi cei care au fost beneficiat de asistenţa maternală de calitate la diferite vârste. Până la momentul în care studiul BEIP a început în 2000, guvernul român începuse procesul de reuniune a acestor copii cu familiile lor, reducând populaţia instituţionalizată din România la jumătate. Îndemnat de constatările BEIP, guvernul a interzis instituţionalizarea copiilor mai mici de 2 ani, cu excepţia cazului în care aceştia aveau handicapuri grave şi a iniţiat o reţea de plasare a copiilor instituţionalizaţi în familii.
Motivatia temei
Am ales aceasta tema deoarece ca voluntari am lucrat cu copii proventiti din centre de plasament. Aici am intalnit copii cu diferite probleme si am putut observa starea acestora cand se intorc de la scoala, precum si tritetea cu care  ne povesteau ce au facut la scoala. Cu toate ca beneficiaza de drepturi egale in ceea ce priveste educatia, acestia sunt exclusi din grupurile de prieteni si in multe cazuri chiari de profesori care ii eticheteaza fara a lua in considerare calitatile si capacitatile lor intelectuale. Educatorilor le este greu sa inlocuiasca familia pe care multi dintre ei nici macar nu o cunoasc… Acestia au nevoie de dragostea materna, de cineva cu care sa comunice sau caruia sa-i ceara sfatul.
In urma experientei avute, am ajuns la concluzia ca acesti copii sunt victime ale societatii care ii condamna la izolare.
Populatia tinta – este formata de toti copii institutionalizati momentan care urmeaza o forma de invatamant precum si cei care au parasit centrul de plasament si sunt in cautarea unui loc de munca.
Grupul tinta – este format din 30 de copii cu varstele cuprinse intre 14 si 18 ani proveniti din Centrul Rezidential “ Hecuba” precum si din Centrul de tip familial “Primaverii” ce urmeaza o forma de invatamant.
Scopul proiectului
 Multi copii la trecerea din familia normala intr-un centru de plasament  se lovesc de o bariera emotionala si isi schimba comportamentul in bine sau in rau. Se observa mari carente in dezvoltarea lor, atat in ceea ce priveste integrarea in colectiv cat si modul lor de comportament.      
Scopul proiectului nostru este de a sprijini si invata cum trebuie sa faca fata schimbarilor, care survin in viata lor, asfel incat sa nu ajunga delicventi.
Obiective:
1.Sensibilizarea opiniei publice  din judetul Iasi privini amploarea si gravitatea fenomenului discriminarii copiilor  proveniti din centrele de plasamen numarul.
Pentru atingerea acestui obiectiv avem in vedere numarul copiilor institutionalizati, cantitatea informatiei transmise, caile de transmitere a informatilor si numarul acestora.
De asemenea vom incerca sa ridicam  atat  numarul persoanelor care apeleaza la serviciile programului, cat  si a persoanelor care ofera sprijin. Vom  implicare comunitatea in identificarea si stoparea cazurilor de discriminare.
Activitati:
-          Elaborarea si trasmiterea unor mesaje de sensibilizare cu ajutorul mass-mediei(radio,tv)
-          Organizarea unor coferinte  pentru informarea  publicului.
-          Organizarea saptamanala a intalnirolor comunitare cu autoritatili locale si membrii comunitatii
-          Elaborarea uor metodologii de primire si inregistreare a solicitarilor cde sprijin si a acordului de sprijin
-     In final vom evalua efectele avute de campanie in comunitate.

2.Incurajarea adoptiei nationale pentru copii abandonati in institutile de protectie a copilului din judetul Iasi.
Pentru atingerea acestui obiectiv avem in vedere numarul de copii abandonati care pot fi adoptati , numarul parintilor posibili adoptatori, numarul de vizite la domiciliul parintilor adoptatori, numarul de familii evaluate pentru a fi familii adoptatoare, numarul intalnirilor dintre copii si familiile adoptatoare.
De asemenea vom avea in vedere sa facem cunoscute familiilor adoptatoare etapele de adoptie ,termenii stabiliti prin lege in procesul de adoptie si  conditiile necesare pentru a fi evaluate si atestate.
Activitati:
-          Elaborarea si trasmiterea unor mesaje de informare cu ajutorul mass-mediei(radio,tv)
-          Vom afisa  documentatia, legislatia  si procedura adoptiei pe internet si pe postul local al orasului Iasi prin spoturi publicitare.
-          Vom elabora metodologii de primire si inregistrare a datelor persoanelor care apeleaza  numarul de contact si isi doresc sa adopte un copil sau sa semnaleze un nou caz de abandon.
-             In final vom evalua efectele avute de campanie in comunitate.
3.   Dezvoltarea abilitatilor de comunicare intre tinerii proveniti din centrele de plasament din judetul Iasi.
Pentru atingerea acestui obiectiv vom avea in vedere: numarul copilor inregistrati de serviciile de protectie a copilului, numarul copiilor care vor sa participe la intalnirile organizate de membrii echipei, numarul intalnirilor organizate precum si frecventa tinerilor la aceste intalniri.
Deasemenea vom urmari: evolutia abilitatilor de comunicare intre tinerii abandonati, dinamica relatiilor intre tineri, intensitatea relatilor precum si dobandirea de abilitati de comunicare in grupul egalitar.
Activitati:
-          Organizarea unor intalniri intre copiii diferitelor centre de plasament unde acestia isi pot impartasi experienta proprie in mod liber.
-           Alegerea unui grup de 5 persoane din centre de plasament diferite, acestia avand sarcina de a-si alege o tema referitoarea la imaginea lui in societate si sa creeze replici adaptate temei alese.
-          Derularea unor fimulete  avand exemple a copiilor proveniti din centrele de plasament, care nu au avut parintii alaturi de ei dar totusi au urmat o scoala si s-au realizat. Scopul activitatii fiind motivarea copiilor proveniti din centrele de plasament sa urmeze cursurile chiar daca sunt marginalizati.
4. Integrarea socio-profesionala a 15 tineri in varsta de peste 18 ani din centrele de plasament din judetul Iasi.
Pentru atingerea acestui obiectiv vom avea in vedere numarul de tineri institutionalizati care doresc sa fie integrati pe piata fortei de muca, numarul de tineri care au fost institutionalizati si care urmeaza cursuri de reconversie profesionala, numarul locurilor de munca vacante, numarul de interviuri la care au participat membrii grupului tinta pana la angajare, numarul de ore de paregatire organizate pentru tiunerii care au fost institutionalizati, si frecventa participarii tinerilor la cursuri de reconversie.
De asemenea vom urmari interesul tinerilor pentru a-si gasi un loc de munca, calitatea programelor de informare profesionala, adoptabilitatea programelor de formare profesionala la nevoile pietei, dorinta tinerilor de a invata sa-si caute locuri de munca, respectarea locului de munca si pastrarea acestuia de catre tineri.
Activitati:
-          Stabilirea echipei care vor sustine cursurile de formare profesionala
-          Elaborarea unor pliante privind tematica cursurilor de formare in care vom specifica unde, cand, si cine va sustine aceste cursuri, in plus vom specifica si gratuitatea acestora.
-          Realizarea documentatiei necesare pentru tinerii participant.
-          Stabilirea programei dupa care profesorul isi va preda cursul in care vom preciza si numarul de ore necesare pentru acoperirea tuturor problemelor
-          Stabilirea primelor intalniri dintre elevi si profesori
-          Acordarea diplomelor dupa evaluarea teoretica si practica.
   Cadrul metodologic.
Ca metodologie am ales observatia si chestionarul care l-am aplicat unui esantion de 30 elevi care sunt copii proveniti din centrele de plasament si au colegi de clasa care sunt in centrele de plasament sau nu au cunoscut niciodata un copil institutionalize.Si profesorilor si educatorilor din centre am aplicat un chestionar in urma careia dorim sa aflam ce sanse de viitor cred ca au acesti copii.
In structura chestionarului chestionarului am folosit atat intrebari inchise si deschise pentru a putea afla parerealor despre anumite problem care ni s-au parut folositoare si interesante in cadrul fenomenului discriminarii copiilor proveniti din centrele de plasament.Dupa aplicarea chestionarului pentru elevii din cadrul sau exteriorul centrelor de plasament am dorit sa putem afla capacitatea de socializare si relationare a copiilor institutionalizati, precum si capacitatile intelectuale de care acestia au dat dovada in mediul scolar.
Scopul primar al acestui chestionar a fost acela de a verifica gradul de discriminare a coopiilor proventi din centre.
In urma aplicarii chestionarului pentru profesori am dorit sa verificam atat gradul de discriminare a copiilor institutionalizati,
motivul discriminarii cat si diferenta capacitatii de socializare a acestor copii.
In finalul chestionarlui am vrut sa vedem ce  sansele   pe care le au acesti copii sa numai fie etichetati drept “pericol public”si sa-si gaseasca un loc de munca. 

Numar chestionar:…………….                                                          Data aplicarii:………….
Operator:……………………                                                              Locul aplicarii:…………
                                                                                                              …………………………
Chestionar profesor/educator.

       Vom utilize informatiile culese din aceste chestionare pentru a observa reactiile si parerile despre problema integrarii in societate a copiilor proveniti din centrele de plasament.

  1. Ce profesie aveti?
……………………………………………………………………………………….
  1. Ce parere aveti despre copii institutionalizati?
Buna □             Foarte buna □              Rea □                         Foarte rea □ 
  1. Ati avut ocazia sa cunoasteti si sa socializati cu vreo persoana provenita din centrele de plasament?
Da □                      Nu □                         Alt raspuns □
  1. Credeti ca acesti copii sunt discriminate?
Da □                      Nu □                           Nu stiu □
  1. Care credeti ca este motivul pentru care copii proveniti din centrele de plasament sunt respinsi?
a)      Educatie □;
b)      Lipsa parintilor ( doar in unele cazuri) □;
c)      Lipsa unui domiciliu stabil □;
d)     Buget □;
e)      Starile emotionale □;
f)       Alt raspuns……………………………………
  1. Se poate observa vreo diferenta  a capacitatii de  socializare dintre copilul provenit din centrele de plasament si cel din mediu social normal?
Da □          Nu □        Partial □          Nu stiu /nu raspund
  1. Credeti ca acesti copii pot fi un pericol public in viitor?
Da □                                Nu □                Nu stiu / nu raspund.
  1. Credeti ca acesti copii au sanse egale  in gasirea unui post de lucru pe viitor?
Da □                     Nu □                        Nu stiu / nu raspund.

  1. Care credeti ca este solutia pentru a deteriora discriminarea din randul persoanelor aflate si provenite din centrele de plasament?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
                                                                     Va multumim!

Numar chestionar:…………….                                                          Data aplicarii:………….
Operator:……………………                                                                   Locul aplicarii:…………
                                                                                                              …………………………
                                          
Chestionar elev

       Pentru o mai bună colaborare și desfășurare a proiectului privind discriminarea copiilor proveniți din centrele de plasament în mediul școlar, vă rugăm să ne acordați câteva minute pentru a completa acest chestionar:

  1. Sunteți sau cunoașteți copii care provin din centrele de plasament?
              a).   Da           b).   Nu          c).   Da, pe altcineva.

  1. Care este relația dvs. cu copiii care provin din centre?
             a).   Rea          b).   Bună         c).   Foarte bună         d).   Nici una.

  1. Credeți că acești copiii sunt discriminați la școală?
             a ).  Da             b).   Nu           c).   Nu știu.

  1. Credeți că acești copiii sunt capabili să învețe ca orice copil provenit din familie?
             a).  Da              b).  Nu           c).  Nu știu.

  1. Acești copiii sunt respinși?
            a).  Da              b).  Nu            c).  Nu știu.

  1. Credeți că ei pot lega prietenii cu alți copii?
             a).  Da              b).  Nu              c).  Nu știu

  1. Copii din centre au prieteni în rândul colegilor?
             a).  Da              b).  Nu              c).  Nu știu

  1. Sunt ei diferiți față de ceilalți copii?
                a).  Da              b).  Nu               c).  Nu știu

  1. Profesorii fac diferența între copii?
                 a).  Da              b).  Nu                  c).  Nu știu                  d).  Nu cunosc

  1. Credeți că întradevăr moticul locuinței este un motiv pentru a discrimina?
                 a).  Da              b).  Nu                  c).  Nu știu
  1. Nu credeți că un copil ar trebui să fie caracterizat după aptitudinile și caracterul său?
             a).  Așa e normal               b).  Nu cred                c).  Nu cunosc
12. Care credeti ca este motivul pentru care copii proveniti din centrele de plasament sunt respinsi?
g)      Educatie □;
h)      Lipsa parintilor ( doar in unele cazuri) □;
i)        Lipsa unui domiciliu stabil □;
j)        Buget □;
k)      Starile emotionale □;
l)        Alt raspuns……………………………………
  1. Care credeti ca este solutia pentru a deteriora discriminarea din randul persoanelor aflate si provenite din centrele de plasament?
 Resurse umane necesare:
-          Asistent social (2);
-          Cadre didactice: educatori, profesori (10);
-          Educatori specializati(4).
       Bugetul proiectului:
Bugetul este alcatuit din cheltuielile prevazute de proiect.
  1. Cheltuile pentru transport- eplasari pana la grupul tinta, deplasari pana la DGASPC pentru cerere.
  2. Consumabile-  pliante,foi, xerox, pixuri.
Totatul bugetului este de 100 lei
          
Parteneri:

  1. TVR Iași;
Incheierea contractului cu televiziunea T.V.R. Iasi are in vedere promovarea campaniei. 

  1. radioul local Iași
Un contract incheiat cu radioul local ne va asigura promovarea campaniei antidiscriminare a copiilor proveniti din centrele de plasament in mediul scolar.

  1. Consiliul Local
Se va incheia un contract de parteneriat cu Consiliul Local deoarece aceasta institutie reprezinta autoritatea statala locala, prin implicarea ei urmarim dezvoltarea campaniei.

  1. D.G.A.S.P.C Iași
Directia Generala a fost cooptata ca partener pentru a ne sprijini si aproba cererile pentru a merge la institutiile abilitate.

  1. Vodafone Romania
Incheierea contractului ne va asigura bugetul necesar pentru cheltuielile prevazute.

          In concluzie Campania de “zambet de copil nevinovat” a ajuns la opinia ca parerile sunt impartite in ceea ce priveste discriminarea copiilor in mediul scolar .Sunt profesori care eticheteaza copii fara sa le cunoasca calitatile,iar mediul scolar  nu este placut pentru toti copii institutionalizati .Acesti copii trebuie integrati in societate chiar daca a avut un mediu social diferit si merita sansa la o viata mai buna deoarece nimeni nu isi doreste sa fie condamnat o viata fara iubirea parintilor.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Parerea ta pentri noi conteazaă!

Un produs Blogger.