This awesome blogger theme comes under a Creative Commons license. They are free of charge to use as a theme for your blog and you can make changes to the templates to suit your needs.
RSS

Discriminarea copiilor de etnie roma din mediul şcolar


1.Introducere

Discriminarea reprezintă orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice. ( Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare).
Adjectivul etnic derivă din substantivul ethnos, care înseamnă rasă, persoane, naţiune sau trib.
Grupul etnic este definit ca un grup de persoane care au în comun una sau mai multe dintre următoarele caracteristici: limbă, rudenie, strămoşi, rasă, cultură, religie, istorie şi trăsături fizice.
Oamenii formează grupuri etnice împinşi de nevoia lor de identitate şi securitate. Formează aceste grupuri etnice pe bază de rudenie şi amintiri comune exprimate prin mituri despre strămoşi şi trauma provocate de duşmani.
Etimologie Controversatul cuvânt “rom” Cel mai probabil, ţinând cont că în limbajul ţigănesc de azi pot fi identificate cuvinte aparţinând mai multor dialecte, ţiganii nu aparţin doar unui singur grup etnic, ci mai multor asemenea grupuri, mai exact păturile cele mai sărace ale acestora. Există o interesantă implicaţie etnică care poate fi dedusă pe baza limbii. Ea rezultă din denumirea pe care ţiganii o folosesc (nu de puţine ori) când se referă la ei –„ rom” (în limba romai din Europa), lom în dialectul armean şi dom în cel sirian şi persan. Termenii de „ domba ” din sanscrită sau „ dom ” sau „dum ” în indiana modernă se referă la un conglomerat de triburi. În sancrită termenul a dobândit sensul de „ om dintr-o castă inferioară care trăieşte din cântat ”. În limbile indiene moderne, termenii au înţelesuri asemănătoare – „casta muzicantoare” – „casta muzicanţilor ambulanţi ”, „slugă ”, „om oacheş de castă inferioară ”.

a)      Istoric
Prezenţa şi originea etniei ţigăneşti în Europa, dar nu numai (au ajuns până în SUA) a reprezentat pentru multă vreme un mister (la sfârşitul sec XVIII- începutul sec XIX apar primele studii ştiinţifice – lingvistice). Ceea ce a îngreunat mult înţelegerea fenomenului a fost lipsa, aproape totală, a izvoarelor istorice din prima etapă a migraţiei, ceea ce a ocultat originea etniei ţigăneşti foarte multă vreme. Un exemplu tipic pentru erorile privind originea ţiganilor este următorul : pentru o lungă perioadă (începând cu Evul Mediu) s-a crezut că ţiganii ar fi venit din Egipt, această eroare a fost susţinută sau poate chiar indusă chiar de către ţigani (ştiut fiind că Egiptul este unul din leagănele ocultismului, iar o măsură importantă a ţiganilor se ocupa tocmai de necromanţie, prezicerea viitorului, vrăji de tot felul etc).
Originile etniei ţigăneşti au putut fi identificate prin intermediul studiilor lingvistice. O afirmaţie semnificativă făcută de un cercetător caracterizează foarte bine demersul : «  Adevărata istorie a rasei ţigăneşti se află în studiul propriei lor limbi ».
Primele noastre de limbă ţigănească apar relativ târziu, fiind publicate în Anglia în 1547. În anii 1770, într-un jurnal maghiar – Wiener Anzeigen sunt publicate în jur de 40 de articole anonime privind modul de viaţă al ţiganilor. În această serie de articole se face legătura între limba ţigănească şi India.
Prezenţa ţiganilor în Imperiul Bizantin (incluzând aici şi Grecia) este dovedită atât prin izvoare istorice scrise, cât şi prin izvoare lingvistice (în limba ţigănească sunt o serie de cuvinte de sorginte greacă). Ţiganii şi-au făcut simţită prezenţa atât la Constantinopol cât şi în Pelopones şi în insulele greceşti. În Bizanţ ţiganii erau numiţi “adingánous”. Patriarhi ai Constantinopolului în scrisori circulare adresate clericilor îi sfătuieşte pe aceştia să îi instruiască pe enoriaşi să nu apeleze la serviciile ţiganilor (ghicitori, ursari, vrăjitori etc). Sunt multe mărturii care arată cum ţiganii s-au folosit de credulitatea şi superstiţiile localnicilor.
Se pare că în Bizanţ s-a făcut apropierea între ţigani şi egipteni. Ţiganii nu erau totuşi consideraţi egipteni, din moment ce şi pelerin german (Bernhardb von Breydenbach) dovedeşte că ştia acest adevăr, numindu-i pe ţigani «trădători şi hoţi care susţin că vin din Egipt atunci când sosesc în ţinuturi germane ».   în Bizanţ şi în Grecia ţiganii s-au familiarizat cu unele cuvinte greceşti, dar şi cu lumea creştină.
Din Bizanţ, ţiganii (o parte a lor) au trecut în Bulgaria, Serbia şi Ţările Româneşti, ţări ortodoxe, ce întreţineau legături cu Constantinopolul (centrul spiritual al ortodoxiei până la cucerirea otomană). În Ţările Române ţiganii au fost făcuţi robi – o formă de sclavie, din moment ce erau vânduţi la târg, lăsaţi moştenire (precum obiectele), stăpânii putând chiar să despartă familii. Ţiganii ar fi părăsit Ţările Române, însă boierimea s-a împotrivit, căci erau deja un bun economic important. În Ţările Române unde corupţia şi sărăcia erau generalizate, boierii au văzut în ţigani o sursă de câştig.
Migraţia către Europa occidentală – „ marea şmecherie ”. Anul 1417 are o semnificaţie deosebită pentru migraţia ţiganilor către spaţiul vest european. Anterior acestui an au existat unele infiltrări, însă nesemnificative (numeric). Începând cu 1417, pe întregul cuprinsul Europei vestice se întâlnesc documente ce consemnează pătrunderea masivă a populaţiilor ţigăneşti, în foarte multe dintre acestea regăsindu-se o poveste comună. În mod subit ţiganii încep să se poarte într-un mod nemaiîntâlnit până atunci. Se deplasează aparent cu un scop bine determinat având în frunte conducători cu titluri impresionante (conţi, duci), evident fictive. Toţi pretind că sunt pelerini, veniţi din Egipt, sau Micul Egipt, iar călătoria lor este una de penitenţă, mai exact o pedeapsă stabilită chiar de Papă de a călători în pribegie timp de 7 ani pentru păcatul strămoşilor lor. Acest păcat ar consta în aceea că strămoşii lor ar fi sosit creştini, însă părăsind calea cea dreaptă s-au întors la zeităţile păgâne, iar ei revenind la creştinism trebuie acum să ispăşească acel păcat.
În plus prezentau chiar salvconducte (documente sau scrisori de liberă trecere) din partea Papei sau a regelui Sigismund al Sfântului Imperiu Roman. În acest fel ei au reuşit să determine localnicii să îi primească bine, să le dea de pomană (bani şi diverse bunuri). Unii conducători locali, de bună credinţă, au eliberat şi ei salvconducte autentice.
În timp această strategie s-a decredibilizat, în condiţiile în care ţiganii pe unde treceau săvârşeau mici infracţiuni – mici furturi, înşelătorii de tot felul, aveau, în genere, un comportament deviant. La început localnicii au încetat a le mai da de pomană, apoi au luat atitudine (izgonindu-i uneori prin mijloace violente), iar ulterior chiar autorităţile statale au intervenit. Salvconductele au fost declarate nevalabile sau invalidate ; mai mult ţiganilor li s-a impus să părăsească teritoriul statului respectiv, sub diverse pedepse (până la cea capitală). În medie după prima apariţie dura până la 50 de ani până când apăreau primele acte normative ale autorităţilor împotriva ţiganilor. În ciuda acestor acte normative migraţia a continuat.
Religia
În privinţa credinţei mulţi observatori contemporani şi cercetători au constatat că ţiganii, spre deosebire de evrei de exemplu, nu au fost legaţi de o religie anume. Mai mult, ar părea că ei nu au avut o religie a lor. Ei au preluat cu mare uşurinţă religia creştină în spaţiul european sau cea mahomedană în spaţiul arab sau în cel al Imperiului Otoman. Preluarea unei religii apare astfel că un mijloc de a se face mai uşor acceptaţi.
Tradiţia
 Romii care trăiesc în Europa, constituie o etnie distinctă, cu reguli şi legi proprii. Totuşi, în rândul romilor se face simţită schimbarea, adaptarea la viaţa modernă.
Romii din România nu fac excepţie. Există grupuri care, renunţând la vechi obiceiuri, încep încet, încet să se alinieze majorităţii, adoptând un mod de viaţă asemănător acesteia, dar şi familii conservatoare care doresc să-şi menţină intacte tradiţiile.
Romii ursari
Rromii ursari obişnuiau să trăiască pe lângă vetrele localităţilor, pe lângă curţile boiereşti, pe lângă mănăstiri sau la curţile domneşti (rromi vătraşi). Având contact direct cu populaţia majoritară, nerroma, au pierdut foarte multe obiceiuri, tradiţii, elemente de cultură şi educaţie proprii etniei rrome,asimilând o serie de elemente de civilizaţie, tradiţii culturale, obiceiuri culturale, obiceiuri caracteristice populaţiei nerrome lângă care şi-au dus existenţa (aculturaţie).
         Astăzi, romii ursari locuiesc mai ales în judeţele Moldove, în judeţul Bacău, în  Buhuşi, Ocna, Darmăneşti, Moineşti, Oneşti, Comăneşti, etc. Ursarii sunt caracterizaţi ca fiind oameni blajini, paşnici, prietenoşi, care iubesc muzica şi dansul şi care convieţuiesc în relaţii foarte bune cu celelalte etnii. Nu sunt bogaţi, dar prin comportament şi grad de civilizaţie sunt apreciaţi de societate.
         Cei doi soţi nu concepeau să nu aibe 3-4 copii, cei mai doriţi fiind băieţii. când fetele se măritau, plecau la casa socrilor, iar băieţii locuiau un timp cu restul familiei până când reuşeau să-şi construiască propria casă. Nora devenea un membru al familiei cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlalţi copii din familie. soacra stabilea ce activităţi va desfăşura nora, aceasta preluând cea mai mare parte din activităţile casnice. Femeia care purta fusta mai scurtă şi căreia i se vedeau gleznele era considerată neserioasă.
           Apariţia copilului este un prilej de mare bucurie în familia rromilor ursari. Când află de la soţia să că este însărcinată, deşi este extraordinar de bucuros, tânărul căsătorit evita din jena să-şi anunţe părinţii că în curând vor fi bunici. este de datoria soacrei să o chestioneze pe nora despre acest lucru.
Romii căldărari
              Romii căldărari sunt întâlniţi mai ales în Oltenia (Vâlcea, Dolj, Olt, Gorj, Mehedinţi) şi în Ardeal (Sibiu, Alba-Iulia). În şatra, un loc aparte îl are familia. Cu cât o familie este mai numeroasã, cu atât ea este mai respectatã. Capul familiei este bãrbatul; el este acela care aduce banii în casã. Femeia trebuie sã aibã grijã de copii, sã-i spele, sã le gãteascã, sã-i educe şi sã-i înveţe şi limba rromani. Ea îşi învaţă fetele sã coasã, sã spele, sã gãteascã, să-şi coasã fustele şi sorturile şi sã ghiceascã. Toate acestea trebuie învăţate de foarte devreme deoarece fetele se „mãritã” de la 12-13 ani.
              Femeia mãritatã trebuie sã poarte batic pe cap; o femeie cu capul descoperit aduce jignire (necinste) unui bãrbat, baticul reprezintã un semn de respect pe care femeia îl aduce bãrbatului. Fata nemãritatã nu poartã batic fiindcã aceasta este curatã, virginã. Ea îşi poartã pãrul împletit în douã codiţe. În împletiturile de pãr feţele şi femeile au sfori roşii pe care sunt înşiraţi bănuţii de argint, acest argint fiind aducãtor de noroc, ferindu-le de rele. La gât feţele şi femeile au salbe de aur şi lănţişoare de aur.
              O casã fãrã copii e o ruşine pentru rromi. Când o femeie rãmâne însãrcinatã, zvonul se duce repede, femeile anunţându-se una pe alta şi se strâng toate în jurul gravidei.
              Mireasa e aleasã încă din pruncie, din scutece, sau de la 2-3 ani. Se organizeazã
o petrecere mare, se bea, se mãnâncã şi se danseazã, astfel rromii ştiu cu toţii că aceasta e viitoarea mireasã a lui cutare, prin urmare, nimeni nu mai intervine în acest târg; importantã în aceastã alegere este doar înţelegerea între cuscri. Fetiţă este urmãritã de cãtre cei ce au logodit-o, iar dacã exista inconveniente se adunã rromii, ca sã se ştie că logodnă a fost ruptã. Dacă nu intervine nimic ca sã rupă această  logodnă, viitorii socri ai   feţei vin de sãrbãtori şi petrec cu viitorii cuscri şi aduc daruri pentru cea care va fi nora lor. Când s-a hotãrât nunta, părinţii băiatului vin cu toţi galbenii lor şi cu o sticlã de vin roşu legată la gât cu o fundã roşie. Părinţii băiatului îşi arata averea în faţa părinţilor fetei şi dacă aceştia sunt de acord, atunci cuscrii (bărbaţii) îşi schimba pălăriile şi cele douã cuscre îşi schimba baticele între ele. Apoi se scot ţipete de bucurie şi este adusã băutura şi mâncarea pentru nuntaşi.
La romi nu existã cununie religioasã şi nici civilã; acum unii mai moderni se duc la oficiul stãrii civile; despre cununia religioasã, nu se discutã, ei merg la bisericã doar la botez, de Paşti, atunci când se dezleagã de un jurãmânt sau atunci când le moare cineva. Divorţ nu existã, exista „Criss rromani” în care bãtrânii şi bulibaşa se pronunţa în dezlegarea unei cãsnicii.
Romii spoitori călărăşeni
Romii spoitori călărăşeni sunt întâlniţi mai ales în judeţul Călăraşi, în oraşul Olteniţa. Copiii sunt născuţi în instituţii spitaliceşti – maternităţi. Taţii se duc la naşi
pentru ca aceştia să dea nume copilului, unul din numele din familiile acestora. Nasul
poate dă libertate finului de a alege singur numele, dar acesta sã fie tot din familia
nasului. Cu numele astfel stabilit, copilul este declarat la starea civilã, pentru eliberarea certificatului de naştere. Dacă finul se abate de la obicei şi da alt nume copilului, nasul  nu-l mai boteazã. De obicei, copilul este botezat de naşi în credinţa ortodoxă, la şase săptămâni de la naştere sau la o altã dată stabilită între naşi şi fini.
b)      Motivaţia temei
              Am ales această temă, deoarece copiii romi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se află. Sărăcia şi lipsurile familiilor rome, prejudecăţile care persistă în mentalitatea populaţiei, inerţia unor părinţi romi faţă de perspectivele pe care educaţia le oferă copilului, toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor romi, la limitarea accesului la şansele egale la care au dreptul toţi copiii. Respectarea şi implementarea dreptului copiilor romi la educaţie constituie principala condiţie pentru viitoarea îmbunătăţire a situaţiei lor. Toţi copiii au dreptul la şanse egale; azi, copiii romi au încă de înfruntat, pentru a-şi găsi un loc în societate, stigma pe care le-o atribuie populaţia majoritară. Speranţele lor vor putea fi la fel de îndrăzneţe că speranţele copiilor romani atunci când mamele românce nu-şi vor mai ameninţa copiii că, dacă nu sunt cuminţi, îi "dau la ţigani", atunci când mamele rome nu le vor mai spune copiilor lor că n-are nici un rost să viseze la o facultate pentru că n-au cum face faţa între romani.  
              Prin acest proiect dorim să descoperim ce s-a făcut şi ce se va face pentru combaterea discriminării copiilor romi în mediul şcolar şi în acelaşi timp să informăm cu privire la drepturile pe care le au  în mediul şcolar copiii de etnie romă.
c)      Obstacolele cu care se confrunta copiii romi în mediul şcolar:
·         sărăcia: peste 90% din totalul romilor din România trăiesc în condiţii de pauperitate economică ;
·         izolarea socială, care are drept cauze discriminarea şi prejudecăţile rasiste ale unei mari părţi din populaţia romana, dar şi tendinţele anti-sistem ale romilor ;
·         analfabetismul şi deficitul calificărilor profesionale.
Situaţia copiilor rromi este una critică, majoritatea aparţinând unor familii extrem de sărace. Mulţi dintre ei abandonează şcoala datorită lipsurilor materiale, iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor: puşi în ultimele bănci ale clasei, trataţi cu indiferenţă, sau, mai rău câteodată, agresaţi verbal de către copii sau profesori. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor.
Integrarea populaţiei rome continuă la vârsta şcolii, o şcoală căreia îi revine ca misiune promovarea printre profesorii şi elevii celorlalte naţionalităţi, valorile şi cultura elevilor etnici. Trebuie încurajată dorinţa rromilor de integrare şi accentuat că integrarea nu înseamnă pierderea culturii tradiţionale. Teama etniei rrome de diversitatea culturală ar trebui să fie înlocuită de interesul mutual şi de deschiderea către schimbul de experienţe cu ceilalţi.
Înţelegerea mutuală va reduce riscul discriminării şi va contribui la crearea de condiţii mai bune de învăţătură pentru copiii rromi. Condiţiile mai bune de învăţare vor stimula încrederea de sine a elevilor şi vor contribui la reducerea abandonului şcolar - o problemă extrem de frecventă între romi.

2.Obiective propuse pentru realizarea campaniei

Titlu:
Ø  Discriminarea  copiilor de etnie roma din mediul şcolar
Motto:
Ø  “Discriminarea ucide vise!”

Grupul ţintă
Ø  Grupul ţintă este alcătuit din 20 de elevi de etnie romă, cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, din clasele IX – XII, din municipiul Iaşi.
Scop:
Ø  Diminuarea fenomenului de discriminare în rândul copiilor romi cu vârste cuprinse între 15 – 19 ani.
Obiective:
Ø  Informarea opiniei publice cu privire la discriminarea elevilor de etnie romă din mediul şcolar.
Ø  Informarea elevilor de etnie romă cu privire la drepturile acestora.
Ø  Înţelegerea şi apropierea copiilor de etnie romă cu cei de etnie română.
Operaţionalizarea obiectivelor prin activităţi:
o   Activităţile obiectivelor 1 şi 2
A1. Stabilirea echipei care va lucra pentru realizarea unei campanii de informare
A2. Stabilirea grupului ţintă cărora le sunt adresate mesajele de campanie derulate în cadrul proiectului
A3. Stabilirea canalelor de comunicare, elaborarea mesajelor de campanie în cadrul echipei şi a punctelor de distribuire a pliantelor şi chestionarelor
A4. Elaborarea de pliante şi chestionare privind amploarea şi gravitatea fenomenului de discriminare a elevilor romi
A5. Testarea mesajelor care sunt realizate prin pliante şi chestionare în cadrul comunităţii
A6. Distribuirea pliantelor şi a chestionarelor în comunitate de către echipa proiectului
A7. Evaluarea de distribuire a pliantelor şi a chestionarelor în cadrul campaniei de informare
A8. Stabilirea partenerilor pentru desfăşurarea întâlnirilor pentru aplicarea chestionarelor
A9. Evaluarea efectelor pe care le are campania de informare organizată în cadrul proiectului

o   Activităţile obiectivului 3
Pentru a duce la îndeplinirea acestui obiectiv s-au realizat diferite activităţi atât şcolare cât şi extraşcolare:
-          ieşiri în parc;
-          jocuri;
-          concursuri.

    3.Ipoteze
ü  Prezenta stereotipurilor negative din familiile de etnie romana despre romi duc la discriminarea romilor de către elevii romani;
ü  Atitudinea profesorilor şi a elevilor romani contribuie la rata abandonului şcolar în rândul elevilor romi sau la continuarea studiilor;
ü  Centrarea copiilor romi pe mediul şcolar duce la dezvoltarea intelectuală şi a educaţiei.

   4.Cadrul metodologic
Ca modalitatea de folosirea a informaţilor am ales chestionarul.
Datele din această campanie au fost culese prin aplicarea chestionarului unui număr total de 60 de subiecţi de ambele sexe, aceştia fiind 20 elevi de etnie romă, 20 elevi de etnie romana şi 20 profesori.
Chestionarul este folosit pentru obţinerea unor informaţii de la un număr mare de persoane şi pentru prelucrarea lor statistica într-un timp scurt. Este folosit pentru a măsura felul în care membrii comunităţii au receptat mesajele campaniei, modul de organizare. Chestionarul poate fi folosit pentru studiul comparativ pein aplicară în momente diferite ale campaniei (poate fi aplicat la începutul şi la finalul campaniei).

5.Bugetul
Resurse finaciare

1.
Transport
25
2.
Chestionare
14 lei
3.
Pliante

15
4.
Afis

10

Total
64

           
Resurse umane

1.
 Profesori

2.
2 Pedagogi

3.
1 Asistent social



6.Interpretarea datelor
In urma chestionarelor aplicate profesorilor se pot constata urmatoarele:
ü  Majoritatea profesorilor considera ca discriminarea reprezinta incalcarea drepturilor precum si izolare si separare;
ü  Principala forma de discrimanare reprezinta incalcarea drepturilor, iar principala categorie de personae discriminate sunt romii;
ü  In mare parte au raspuns ca nu au cunostinte de etnie roma, iar dintre cei 39% care au raspuns afirmativ considera ca relatia lor cu acestia este una deschisa;
ü  Cea mai mare parte  a intervievatilor nu ii trateaza cu inferioritate pe romi si nu au intalit cazuri in care romi sunt discrminati in mediul scolar;
ü  In urma rapunsurilor se constata ca principalele cause care ii impiedica sa urmeze o forma de invatamant sunt familia si traditia;
ü  Majoritatea profesorilor considera ca elevii de etnie roma au parte de siguranta la scoala si nu sunt discriminati in ceea ce priveste sistemul de notare;
ü  S-a constatat ca cel mai des sunt discriminati la locul de munca, apoi la scoala, urmate de sanatate si comunitate;
ü  Cea mai mare parte a profesorilor considera ca elevii romi sunt tratati rau de catre politie si spital, primaria si scoala ii trateaza in mod egal iar mai bine de catre judecatorie;
ü  Majoritatea considera ca s-ar putea simti mai in siguranta daca nu ar mai exista romi;
ü  In proportie mare erau personae de gen feminin si casatoriti.

        In urma chestionarelor aplicate elevilor de etnie roma s-au constatat urmatoarele:
ü  Majoritatea elevilor nu se simt discriminati ca sunt de etnie roma;
ü  Dintre cei care au raspuns afirmativ se simt discriminati la scoala, iar principalele personae care i-au ajutat sa depaseasca aceasta problema sunt memebrii familiei;
ü  Cei mai multi sunt in relatii foarte bune cu familia, fiind sprijiniti de acestia in mare masura pentru a urma o forma de invatamant, considerand ca etnia nu reprezinta un impediment;
ü  Relatia cu cadrele didactice este buna la fel si cu colegii;
ü  Intervievati au raspuns la intrebarea: “Considerati ca unii colegi va trateaza cu inferioritate?” cu “poate”;
ü  Elevii romi nu se simt disciminati in privinta sistemului de notare a profesorilor;
ü  Cei mai multi considera ca nu sunt deloc discriminate in domeniul sanatatii, se simt discriminati la scoala si foarte discriminate in comunitate;
ü  In urma aplicarii chestionarelor majoritatea au raspuns ca vor sa continuie studiile.
In urma chestionarelor aplicate elevilor de etnie romana s-au constatat urmatoarele:
ü  Majoritatea elevilor de etnie romana considera ca discriminarea reprezinta tratarea cu indiferenta,incalcarea drepturilor pregum si diferenta ed sex,rasa,culoare;
ü  Principala forma de discrimanare reprezinta incalcarea drepturilor, iar principala categorie de personae discriminate sunt romii;
ü  In mare parte au raspuns ca  au cunostinte de etnie roma intr-o proportie de 44% iar intr-o proportie de 56% sustin ca nu stiu nimic de romi
ü  La intrebarea ce face referire la principal cauza ce ii impedica pe romi sa urmeze o forma de invatamant elevii de etnie romana sustin ca intro proportie de 46% comunitatea este cea care stagneaza evolutia acestora
ü  Elevii sustin deasemenea ca in scoala gradul de discriminare este intr-o proportie de 39% fiind urmate de locul de muncacu un procentaj de 28%
ü  La intrebarea daca acestia s-ar sinti mai in siguranta in Romania fara romi elevii au raspuns intr-o proportie de 25% ca DA fiid urmat de acealsi procentaj de cei cu POATE

7.Concluziile cercetarii
            In urma cercetarii am ajuns la concluzia ca atat profesorii cat si elevii de etnie romana considera ca principala categorie de persoane discriminate sunt romii .S-a constatat ca elevii roamni cat si profesorii nu cunsoc nimic despre istoria si cultura romilor.
            In urma raspunsurilor date de catre elevii romi acestia sustin ca nimic nu ii impiedica sa urmeze o forma de invatamant, insa este important ca acestia sa fie sprijiniti de catre familie.
            Rezultatele obtinute arata ca profesorii si elevii romani nu ii discrimineaza pe cei de etnie roma, insa s-ar simti mai in siguranta daca acestia nu ar mai fi pe teritoriul Romaniei.
            Noi suntem de parere ca profesorii ar trebui sa reprezinte un model pentru elevi si nu sa practice  discriminarea. Ne-a fost dificil sa aplicam chestionare celor de etnie roma deoarece acestia nu au vrut sa isi recunoasca etnia, iar pentru aceasata am apelat la ajutorul pedagogului care i-a adus in cabinetul sau astfel putand sa aplicam chestionarele. In timpul acestei intalniri am remarcat ca elevii romi se discrimineaza intre ei.
            Dupa interpretarea datelor am observat ca unui elevi nu au fost atenti la completarea chestionarelor deoarece unele raspunsuri se contrazic.

Bibliografie

Alexandrescu, Gabriela – Traditii ale rromilor din spatiul romanesc, Bucuresti, 2004
Sarau, Gheorghe – Dictionar roman-rrom, Vanemonde, 2003
Zamfir Catalin, Preda, Marian – Rromii in Romania, Expert, 2002
Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare

Anexa 1

CHESTIONAR-copii romani si profesori

“Bună ziua. Suntem studente la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice, specializarea Asistenţă Socială, din cadrul Universităţii ,, Alexandru Ioan Cuza ” Iaşi. Aceste chestionare ne sunt necesare pentru întocmirea unui proiect la disciplina ,, Drepturile omului şi strategii antidiscriminatorii “, având ca studiu discriminarea elevilor romi. Vă menţionăm că răspunsurile dumneavoastră sunt strict confidenţiale. Vă mulţumim anticipat! “

  1. După opinia dumneavoastră ce înseamnă cuvântul ,,discriminare” ?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

  1. După părerea dumneavoastră care sunt principalele forme de discriminare?
  1. evitarea contactului cu persoanele discriminate;
  2. agresivitatea faţă de persoanele discriminate;
  3. încălcarea drepturilor;
  4. altele

  1. Care este principala categorie de persoane discriminate?
  1. romi
  2. maghiari
  3. evrei
  4. persoane cu handicap
  5. altele

  1. Printre cunoştinţele dumneavoastră, aveţi şi persoane de etnie romă?
  1. da
  2. nu
  3. nu ştiu
( dacă aţi răspuns la întrebarea 4 cu ,, da” puteţi răspunde la întrebarea 5)
  1. Cum vedeţi dumneavoastră relaţia dintre voi?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

  1. Ce ştiţi despre istoria şi cultura romilor?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

  1. Vi s-a întâmplat să trataţi pe romi cu indiferenţă, considerându-vă superiori lor?
  1. da
  2. nu
  3. nu ştiu
  4. nu răspund
  5. poate

  1. Dacă da, care au fost cauzele şi daţi exemple de situaţii?
..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

  1. Credeţi că romii sunt discriminaţi de cei care ar trebui să le asigure serviciile de sănătate?
  1. da
  2. nu
  3. poate
  4. nu ştiu

  1. Aţi întâlnit cazuri în care romii sunt discriminaţi de cei care ar trebui să le asigure educaţia şcolară? Exemplificaţi.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

  1. Care credeţi că ar fi principala cauză care îi împiedică să urmeze o formă de învăţământ?
  1. familia
  2. tradiţia
  3. comunitatea
  4. altele

  1. Credeţi că elevii romi au parte de siguranţă în mediul şcolar?
  1. da
  2. nu
  3. nu ştiu
  4. poate

  1. Credeţi că există diferenţă între copiii romi şi cei români în ceea ce priveşte implicarea în activităţile şcolare?
  1. cu siguranţă
  2. posibil că da
  3. nu
  4. nu ştiu

  1. Credeţi că elevii romi sunt discriminaţi în ceea ce priveşte sistemul de notare la şcoală?
  1. da
  2. cu siguranţă
  3. nu
  4. poate
  5. nu ştiu

  1. Într-o scală de la 1 la 4 în ce domenii credeţi că sunt cel mai des discriminaţi romii?

Şcoală
Loc de muncă
Sănătate
Comunitate
1  2  3  4
1  2  3  4
1  2  3 4
1  2  3  4


  1. Cum consideraţi că îi tratează autorităţile locale pe romi comparativ cu celelalte etnii?

Şcoala
Spitalul
Primăria
Judecătoria
Poliţia







1-      rău
2-      la fel
3-      mai bine

  1. Dacă în România nu ar mai exista romi v-aţi simţi mai în siguranţă?
  1. cu siguranţă
  2. poate
  3. nu
  4. da
  5. nu ştiu

  1. Ocupaţia dumneavoastră?
  2. profesor
  3. elev
  4. alta
19.Sexul dumneavoastră?
  1. feminin
  2. masculin

  1. Vârsta dumneavoastră?
……………………………………………………

       
CHESTIONAR -copii romi

“Bună ziua. Suntem studente la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice, specializarea Asistenţă Socială, din cadrul Universităţii ,, Alexandru Ioan Cuza ” Iaşi. Aceste chestionare ne sunt necesare pentru întocmirea unui proiect la disciplina         ,, Drepturile omului şi strategii antidiscriminatorii “, având ca studiu discriminarea elevilor romi. Vă menţionăm că răspunsurile dumneavoastră sunt strict confidenţiale. Vă mulţumim anticipat! “

  1. După opinia dumneavoastră, în momentul actual, vă simţiţi discriminat din pricina faptului că sunteţi de etnie romă?
  1. da
  2. nu
  3. cu siguranţă
  4. nu răspund

  1. Dacă da, care au fost situaţiile în care v-aţi confruntat cu această problemă?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

  1. Dacă aţi întâmpinat această problemă cine v-a ajutat să o depăşiţi?
  1. familia
  2. comunitatea
  3. şcoala
  4. prietenii
  5. altele



  1. Care sunt relaţiile dumneavoastră cu familia?
  1. bune
  2. foarte bune
  3. rele
  4. satisfăcătoare

  1. Credeţi că reprezintă un impediment faptul că sunteţi de etnie romă să urmaţi o formă de învăţământ?
  1. nu
  2. da
  3. cu siguranţă
  4. poate

  1. În ce măsură vă sprijină familia pentru a urma o formă de învăţământ?
  1. în mare măsură
  2. în mică măsură
  3. deloc

  1. Care ar fi principala cauză care i-ar împiedica pe cei de aceeaşi etnie să urmeze o formă de învăţământ?
  1. familia
  2. tradiţia
  3. comunitatea
  4. situaţia financiară
  5. altele

  1. Care este relaţia dumneavoastră cu cadrele didactice?
  1. bună
  2. foarte bună
  3. rea
  4. satisfăcătoare

  1. Dar cu colegii?
  1. bună
  2. foarte bună
  3. rea
  4. satisfăcătoare

10. Consideraţi că unii colegi vă tratează cu inferioritate?
a. da
b. nu
c. poate

11.Vă simţiţi discriminat în ceea ce priveşte sistemul de notare al profesorilor?
  1. da
  2. nu
  3. poate
  4. nu răspund

12.     Dacă da, care credeţi că sunt cauzele? Exemplificaţi.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

13.     Pe o scală de la 1 la 3 în ce domeniu credeţi că sunteţi cel mai des discriminat?

Şcoală
Sănătate
Comunitate





1-      deloc
2-      discriminat
3-      foarte discriminat
14.     După terminare acestui ciclu de învăţământ doriţi să continuaţi şscoala?
  1. da
  2. nu
  3. nu ştiu
  4. poate

15.     Sexul dumneavoastră?
  1. feminin
  2. masculin

16.     Vârsta dumneavoastră?
..........................................................................................................................................
17.     În ce clasa sunteţi?
…………………………………………………………………………………………..
Cuprinsul

        1.Introducere
a)      Istoric
b)      Motivatia temei
c)      Obstacolele cu care se confrunta copiii romi în mediul şcolar:
         2.Obiective propus epentru realizarea campaniei
         3.Ipoteze
         4.Cadru metotologic
         5.Bugetul
         6.Interpretarea datelor
         7.Concluzii

Scris de:Amarandei Lavinia  Buzdugan Mihaela
             Chidon Simona       Robescu Alexandra 

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Parerea ta pentri noi conteazaă!

Un produs Blogger.