UNIVERSITATEA ” ALEXANDRU IOAN CUZA ”
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL POLITICE
SPECIALIZAREA ” ASISTENȚĂ SOCIALĂ ”
AN II GR. 3
STUDENTE : CĂTĂRĂU LOREDANA / DARANDOI ROXANA
Stop Discriminarii!
Împreună vom reuși !
” CAMPANIE DE SENSIBILIZARE A COMUNITĂȚII PRIVIND PERSOANELE CU
DIZABILITĂȚI PSIHICE ”
TEMA
” DISCRIMINAREA PERSOANELOR CU HANDICAP PSIHIC ”
1. Argumente pentru a motiva alegerea acestei teme
Cele mai bune protecţii împotriva discriminării sunt cele care vin din inimile oamenilor, care cred că discriminarea este greşită din punct de vedere moral. Cel mai bun remediu pentru cel care a fost victima discriminării, este ca persoana răspunzătoare, să işi ceară scuze din propria iniţiativă, să ofere recompensă şi să renunţe la aceste stereotipuri cu privire la discriminare.
Se spune că drepturile omului sunt universale. Prin urmare, nu este echitabil ca drepturile celor care trăiesc într-un anumit stat să fie mai bine protejate decât ale celor care trăiesc în alt stat.Însă inevitabil aşa stau lucrurile. Statul este cea mai eficientă instituţie de protejare a drepturilor, însa de cele mai multe ori acesta uită de responsabilităţile pe care le are, încălcând legea. Ar fi bine ca cetăţenii să coopereze, pentru a se asigura că legile stabilite sunt puse in aplicare.
În general persoanele cu handicap sunt printre cele mai discriminate categorii, deoarece la noi în societate se consideră că o persoana este capabilă de muncă, doar atunci cand este perfect sanatoasă, astfel judecandu-i foarte aspru, prin aceste stereotipuri, pe cei care au un anumit handicap.
În categoria persoanelor cu handicap intră şi cei cu handicap psihic, aceştia sunt priviţi de societate cu foarte multa neîncredere, indiferenţă, badjocoră, prin aceste comortamente antisociale această categorie de persoane este total exclusă.Nimeni nu caută să înţeleaga acest tip de persoane, sau cei care caută să-i înţeleagă sunt destul de puţini.Oamenii judecă, fara sa-şi dea seama că aceşti oameni suferă de fapt de o boală şi nu au nici o vină ca s-au născut aşa.
Tinerii cu deficienţe psihice şi nu numai sunt priviţi ca nişte ciudăţenii ale naturii, care nu au nicio şansă de a avea o viaţă normală. Circulă părerea că aceşti ” tineri ” nu pot face nimic, nu ştiu nimic şi că singura atitudine care ar trebui adoptată faţă de ei ar fi aceea de compătimire.
Dar nu este aşa. Aceşti tineri pot fi îndrumaţi spre realizarea a diferite activităţi, pot comunica şi îşi pot schimba stilul de viaţă într-unul mai bun, care să îi ajute să se integreze, până la un anumit nivel, în societatea care tinde să închidă ochii atunci când îi vede.
Ca voluntari, am avut ocazia de a lucra cu astfel de tineri şi am putut constata că, în ciuda faptului că au tendinţa de a trăi în lumea pe care şi-au format-o, ei pot comunica cu noi, „cei normali”, pot învăţa şi realiza lucruri mici, dar care pentru ei, sunt mari.
Am putut constata problemele cu care aceşti tineri se confruntă şi una dintre acestea ar fi intoleranţa celorlalţi. Sunt priviţi ciudat pe stradă, iar oamenii, în loc să întindă mâna, arată cu degetul.
Nu prin indiferenţă, ci prin dragoste, atenţie, voinţă şi răbdare ei pot fi ajutaţi să ducă o viaţă cât mai bună.
Am ales această temă cu scopul de a arăta faptul că aceşti tineri au nevoie de dragostea noastră şi nu de egoismul nostru, de bunătatea care ne defineşte ca fiinţe creştine şi de tot ceea ce purtăm în noi şi care i-ar putea ajuta să se apropie de ceea ce numim noi „normalitate”.
Dorim să arătăm că, în ciuda diagnosticului existent, ei ar trebui să aibă aceleaşi şanse ca noi de a se bucura de o viaţă decentă în comunitatea în care trăiesc. Nu trebuie să uităm faptul că în faţa lui Dumnezeu toţi suntem egali, aşa că ar trebui să ne purtăm ca atare.
2. Populaţie discriminată
Discriminarea este definită, drept acel comportament, care creează deosebiri, restricţii sau preferinţe, întemeiate pe diferite criterii cum ar fi: rasa, culoarea, originea naţională sau entnică, limba, vârsta, orientarea sexuală, opinie politică etc.
Populaţia discriminată este reprezentată de toate persoanele, indiferent de vârstă, care prezintă o formă de dizabilitate psihică.
Conform Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, există anumite principii care susţin recunoaşterea demnităţii, a valorii şi a drepturilor egale şi inalienabile ale omului ca fundament al libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume; fiecare persoană este îndreptăţită să beneficieze de toate drepturile şi libertăţile existente, fără nici un fel de diferenţiere.
Se vorbeşte despre universalitatea, indivizibilitatea, interdependenţa şi inter-relaţionarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi necesitatea ca persoanelor cu dizabilităţi să li se garanteze dreptul de a beneficia pe deplin de acestea, fară discriminare.
Conform Convenţiei, dizabilitatea este un concept în evoluţie şi că acesta rezultă din interacţiunea dintre persoanele cu dizabilitate şi barierele de atitudine şi de mediu care împiedică participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiţii de egalitate cu ceilalţi.
Discriminarea oricărei persoane pe criterii de dizabilitate este o încălcare a demnităţii şi valorii inerente a omului. De aceea este necesară promovarea şi protejarea drepturilor omului pentru toate persoanele cu dizabilităţi, inclusiv pentru cele care au nevoie de mai mult sprijin.
Persoanele cu dizabilităţi continuă să se confrunte cu bariere în participarea lor ca membrii egali ai societăţii, precum şi cu încălcări ale drepturilor omului, peste tot în lume. În acest sens, este deosebit de importantă cooperarea internaţională pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale persoanelor cu dizabilităţi în fiecare ţară, în special în tările în curs de dezvoltare.
Nu trebuie uitat faptul că aceste persoane cu dizabilităţi au adus contribuţii valoroase la bunăstarea generală şi la diversitatea comunităţilor din care fac parte.
3. Grupul-ţintă
Centrul de plasament de tip Hospice „Guliver” – oferă o gamă diversă de servicii, privind bunăstarea copiilor şi tinerilor. Copilul şi tânărul este în centrul tuturor principiilor şi obiectivelor de activitate, el fiind considerat clientul serviciului oferit.
Grupul ţintă este reprezentat de tinerii cu vârste cuprinse între 9 şi 23 de ani, fiind beneficiarii Centrului de Plasament de tip Hospice „Guliver”. Cel de 9 ani este singurul care are această vârstă, restul se încadrează între vârsta de 19 -23. Tinerii prezintă atât deficienţe psihice, (10 dintre ei prezintă chiar deficienţă mentală severă ) cât şi SIDA.În total sunt 36 de beneficiari şi 25 de paturi.
În cadrul centrului tinerilor le sunt oferite următoarele servicii:
evaluare şi reevaluare complexă (tinerii sunt evaluaţi permanent, urmărindu-se schimbările care se produc asupra lor); supravegherea stării de sănătate şi asistenţă medicală continuă (la centru se află un cabinet medical,unde tinerii sunt consultaţi şi ori de câte ori au o problemă i se pot adresa medicului); consilierea copiilor şi tinerilor (tinerii pot apela atât la serviciile de consiliere ale asistentului social, cand şi la serviciile psihologului); servicii de asistenţă socială (ori de câte ori apare o problemă, tinerii primesc ajutor din partea asistentului social, care se ocupa tot odată si de dosarul fiecărui copil);diferite programe de abilitare/ reabilitare, educaţie (tinerii desfăşoară la centru diferite activităţi, care au rolul de a le dezvolta comunicarea, de a se integra mai bine în societate,spre exemplu o parte din ei, care nu au probleme atât de mari, din punct de vedere medical, merg la şcoală, 5 sunt integraţi în învăţământul de masă la Şcoala generală nr 40; 3 urmează învăţământ special în cadrul Grupului Şcolar „ Vasile Pavelcu” 10 tinerii nu sunt şcolarizaţi deoarece prezintă deficienţă mentală severă; 4 dintre tineri lucreazăla fundaţia Alături de Voi; 4 au terminat şcoala specială, duminica şi când este ziua cuiva merg în oraş împreună cu directoarea centrului, merg la biserică,în parc, au fost şi la mare, la munte) ; menţinerea contactului cu familia (o parte din aceşti tineri păstrează legătura cu familile lor, fie rudele vin să le viziteze, fie asistentul social merge în vizită împreună cu tânărul, atunci când desfăşoară ancheta socială, tinerii mai sunt sunaţi uneori de părinţi, le trimit scrisori acestora); integrarea socio-profesională (tinerii care au avut capacitatea de a termina şcoala, au posibilitatea de a se angaja la fundaţia „Alături de Voi”, ca legători manuale).
4. SCOPUL CAMPANIEI
” SENSIBILIZAREA OPINIEI PUBLICE CU PRIVIRE LA PROBLEMA DISCRIMINĂRII PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI PSIHICE ”
5. OBIECTIVE
Campania se desfășoară pe parcursul a 2 luni, având ca obiectiv principal sensibilizarea și informarea opiniei publice , privind discriminarea ” persoanelor cu dizabilități psihice ”.
1. Colectare de fonduri pentru susţinerea activităţilor.
2. Recrutarea unei rețele de voluntari la nivelul localității Podul Iloaiei din județul Iași formată din 20 voluntari care doresc să se implice în problemele tinerilor cu dizabilități psihice.
3. Informarea și sensibilizarea opiniei publice din localitatea podul Iloaiei din județul Iași cu privire la situația tinerilor cu dizabilități psihice.
4. Creșterea interesului comunității din localitatea Podul Iloaiei din județul Iași, cu privire la nevoile pe care le au tinerii cu dizabilități psihice.
ACTIVITĂȚI
1. Colectarea de fonduri pentru susţinerea activităţilor.
● Stabilirea persoanelor responsabile de colectarea fondurilor.
Conducerea Centrului de Plasament de Tip Hospice Guliver a stabilit 5 persoane care au sarcina de a colecta fonduri pentru campanie, acestea au mai participat și la alte activități asenmanatoare.
● Alcătuirea unei liste cu potenţialii sponsori .
Personalul din conducerea centrului caută fonduri atât de la persoane fizice, companii și diferite firme care s-au implicat de-a lungul timpului în acțiuni caritabile.
Potențialii sponsori : Orange Romania / Kaufland Iași / Iulius Mall Iași / Radio Iași/ Carrefour Era și Felicia / Agnes Toma Iași / Kenvelo Iași.
● Realizarea documentaţiei necesare ( planul campaniei, contractul) cu scopul prezentării acesteia eventualilor sponsori.
Conducerea Centrului de plasament de Tip Hospice Guliver va realiza câte o mapă care va fi înmânată posibililor sponsori. Aceasta va conține scopul , obiectivele campaniei și grupul țintă. Între Centru Guliver și eventualii sponsori ai campaniei se va încheia un contract de colaborare.
● Identificarea sponsorilor disponibili a se implica în campania de sensibilizare.
După ce conducerea Centrului Guliver va prezenta planul campanie sponsorilor de pe lista propusă, se vor stabili cei care vor dori să finanțeze ” campania de sensibilizare ”.
2. Recrutarea unei rețele de voluntari la nivelul localității Podul Iloaiei din jud. Iași formată din 20 de voluntari care doresc să se implice în problemele tinerilor cu dizabilități psihice .
● Stabilirea persoanelor care se vor ocupa de recrutarea și alegerea voluntarilor.
Conducerea Centrului de Plasament de Tip Hospice Guliver a stabilit ca cei doi coordonatori de voluntari să se ocupe de recrutarea și alegerea voluntarilor.
● Recrutarea voluntarilor .
Pe siteul web al centrului va fi o secțiune de înscriere pentru cei care doresc să devină voluntari în această campanie de sensibilizare a comunității. După terminarea înscrierilor coordonatorii de voluntari vor recruta doar 35 persoane din cele înscrise, care vor fi chemate la un interviu la centru.
● Alegerea voluntarilor .
Coordonatorii de voluntari vor alege doar 20 de persoane din cele 35 chemate la centru. În alegerea voluntarilor s-a ținut cont de experiența în voluntariat, cunoștințele despre ” persoanele cu handicap psihic ” și de vârsta doritorilor.
3. Informarea și sensibilizarea opiniei publice din localitatea Podul Iloaiei din jud. Iași cu privire la situația tinerilor cu dizabilităţi psihice.
● Stabilirea sarcinilor pentru voluntari care vor informa comunitatea privind problemele specifice persoanelor cu handicap psihic.
Conducerea Centrului Guliver va stabili o ședința cu scopul de a se stabili sarcinile fiecărui voluntar în parte. Fiecărui voluntar i se va da indicații cu privire la sarcinile pe care le va avea de îndeplinit.
● Elaborarea materialelor pentru campanie ( pliante / afișe ) .
Conducerea centrului împreună cu cei 20 de voluntari vor elabora materialele pentru campanie, acestea trebuie să conțină ” cuvinte cheie și informații realiste ” care pot avea mare impact asupra comunității.
● Instruirea voluntarilor pentru distribuirea materialelor .
Coordonatorii de voluntari din cadrul Centrului de plasament de Tip Hospice Guliver le vor da indicații voluntarilor despre modul de distribuire al materialelor publicitare. Voluntarii vor fi îndrumați către zonele unde vor împărți pliantele și afișele.
● Monitorizarea şi supervizarea modului de distribuire a pliantelor de către voluntari.
Coordonatorii din cadrul centrului vor controla în permanență modul de distribuire al pliantelor de către voluntari, vor face verificări dacă toate pliantele au fost distribuite în mod corespunzător.
● Stabilirea conținutului mesajului pliantelor şi a afişelor.
În primul rând mesajul trebuie să fie unul scurt și clar să poată fi înțeles de oricine. El trebuie să mai conțină informații cu privire la persoanele cu handicap psihic și trebuie să pună accentul pe drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pe importanţa toleranţei într-o societate aflată încă în tranziţie, pe aspectele pozitive ale celor care au fost diagnosticaţi cu diferite forme de dizabilitate psihică
● Stabilirea unor întâlniri comunitare între reprezentanţii Centrului Guliver, partenerii stabiliţi şi membrii comunităţii.
Întâlnirile vor avea loc în sala Pașilor Pierduți din Universitatea Alexandru Ioan Cuza în ziua de Vineri între orele 12-14. Invitaţii vor putea să răspundă la întrebările publicului, venind cu informaţii utile privind tema propusă.
4. Creşterea interesului comunităţii din localitatea Podul Iloaiei din judetul Iaşi, cu privire la nevoile pe care le au tinerii cu dizabilităţi psihice.
● Prezentarea unor studii de caz din cadrul Centrului Guliver cu persoanele cu dizabilități psihice care s-au integrat în societate.
Echipa din cadrul Centrului Guliver va prezenta studiile de caz cu acele persoane care s-au integrat în societate. Reprezentanții echipei vor furniza mai multe detalii despre
procesul de integrare, aspectele pozitive ale integrării și cum s-a schimbat viața persoanelor respective.
● Selectarea unor grupuri de studenți care vor vizita şi desfăşura diferite activităţi cu tinerii din cadrul Centrului Guliver .
Conducerea Centrului Guliver va lua contact cu rectorul ” Universității Alexandru Ioan Cuza ” și îi va prezenta campania și motivele alegerii unor grupuri de studenți. Reprezentanții conducerii împreună cu rectorul vor merge să selecteze două grupuri de studenți care aparțin la două specializări Asistență Socială și respectiv Psihologie. Studenților li se vor prezenta informații cu privire la campanie ( scop și rol ), iar mai apoi se vor alege studenții doritori să participe la activități.
● Informarea studenților cu privire la persoanele cu handicap psihic.
Studenții vor primi informații importante despre persoanele cu handicap psihic cum ar fi : ce timpuri de boli se încadrează ca handicap psihic , drepturile persoanelor cu handicap psihic , cadru legislativ care protejează persoanele cu handicap psihic, instituțiile competente la care pot apela persoanele cu handicap psihic atunci când sunt discriminate etc.
● Difuzarea mesajelor campaniei în cadru emisiunilor de la TVR Iași / Radio Iași.
Prin difuzarea mesajelor campaniei se dorește înștiințarea populației despre problemele și nevoile persoanelor cu handicap psihic, dar și cum oamenii ar trebui să fie mai buni și generoși cu cei care au un handicap.
6. Metode de cercetare
STUDIU DE CAZ : dosar A.P.
Nume şi prenume: A. P.
Data şi locul naşterii: 08.02.1990
Religie: ortodoxă
Educaţie: Şcoala Specială „C. Păunescu” Iaşi
Grad handicap : grav, handicap mintal, boală SIDA
Motivul ocrotirii în centru: familia dezorganizată, condiţii socio economice precare, starea gravă de sănătate a copilului.
Domiciliul: adresa de la centru.....
Date despre familie:
Nume şi prenume mama: I. A.
Nume şi prenume tata: A.P.
Domiciliul: neidentificat în prezent
Data întocmirii dosarului: 04.06.1996
Nume şi prenume asistent social responsabil: R.M.L.
Medic responsabil de caz: doctorul C.M.
Persoană de referinţă: educator A.L.
S-au produs schimbări în situaţia tânărului pe parcursul orotirii în centru.
Date de identificare a tânărului: Istoric social al familiei şi tânărului :
Provine dintr-o familie nelegal constituită şi a fost instituţionalizat încă din primii ani de viaţă.
Mama a decedat la data de 18.03.2004.
Tatăl A.P. domiciliat în Iaşi , insă domiciliul a ars în întregime în anul 200. În prezent nu s-a reuşit localiarea acestuia.Are 6 fraţi, iar în familie mai există un copil I.A., rezultată dintr-o relaţie extraconjugală a mamei care a fost crescută de bunicii concubinului, dar nu se cunosc date actuale despre ea. A.P. nu a fost vizitat niciodată de părinţi, dar păstează legătura cu fraţii săi
Date referitore la starea de sănătate a tânărului :
- depistat seropovitiv HIV din 1992
- grad de handicap grav SIDA, hepatită cronică, Prolaps de Valvă mitrală, Encefalopatie, HIV cu tulburări de comportament
- este în evidenţa spitalului cu boli infecţioase Iaşi, este sub tratament psihiatric
- deficienţă mintală
Fişă psihologică
Tip de dizabilitate: SIDA
Dizabilităţi asociate: HIV cu tulburări mintale şi de comportament
Dezvoltare senzorial-perceptivă: uşoară întârziere în dezvoltarea senzorial-perceptivă
Nivel de dezvoltare intelectual: deficienţă mintală prin intelect limitat
Testul/ proba folosită : matricile, testul arborelui, observaţia clinică
Gândirea: elaborarea mintală şi consolidarea structurilor superioare ale gândirii sunt întârziate, treptat apar idei de persecuţie
Memoria : întârzieri în formarea operaţiunilor mintale, predomină memoria de scurtă durată, memorie vizuală, auditivă
Atenţia: capacitate de concentrare relativ medie
Limbajul şi comunicarea: abilitate medie verbală scăzută, tulburări de vorbire cu trecerea de la un subiect la altul, cu asociaţii de idei superficiale, vocabular sărac, fraze fără coerenţă, claritate
Motivaţie: sistem motivaţional primar, extrinsec, nivel de aspiraţii scăzut
Temperament: pendulare între introversie şi extroversie, incapacitatea de autocontrol
Voinţa: calităţi vocaţionale slab dezvoltate
Profil psihologic: tulburare de personalitate, caracterizată printr-o conduită lipsită de coerenţă şi consecvenţă logică, crize de furie însoţite de reacţii agresive faţă de ceilalţi, uneori recurge la automutilare, labilitate afectivă (autodramatizare, izbucniri iraţionale de furie), atitudini infantile, viziuni nerealiste asupra planurilor de viitorpe fondul dizabilităţii şi a instituţionalizării continuie.
Recomandări psihologice: dezvoltarea capacităţilor de comunicare, relaţionare, interacţiune, lucrul în echipă prin participarea la întâlnirile de grup, consiliere si sprijin emoţional, consiliere privind integrarea în comunitate, familie, dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, procese de educaţie pentru sănătate, consultanţă psihiatrică.
Analiza studiului de caz :
a. ) Natura problemei :
În cazul lui A.P. poate fi vorba de o discriminare directă în societate, datorită handicapului psihic pe care îl are, el poate întâmpina multe dificultăți în a socializa cu ceilalți din jur. Societatea românească se implică foarte puțin în sprijinirea tinerilor cu handicap psihic.
b.) Cauze :
Cauza principală din cauza căreia A.P. poate fi discriminat este ” handicapul psihic ” pe care îl are.
c.) Cadrul normativ :
Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Prezenta lege reglementeaza drepturile și obligațiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării și incluziunii sociale a acestora.
Protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la bază următoarele principii : respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului; prevenirea și combaterea discriminării; egalizarea șanșelor; egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în munca și ocuparea forței de muncă; solidaritatea socială; responsabilizarea comunității; subsidiaritatea; adaptarea societății la persoana cu handicap etc.
d.) Instituții :
În sprijinul persoanei discriminate pot veni următoarele instituții : Autoritatea Națională Pentru Persoanele Cu Handicap , diferite ONG – uri ( STAR OF HOPE , CASA SPERANȚEI etc. ).
e.) Asistentul socioal – îi poate oferi lui A.P. consiliere, informare cu privire la drepturile pe care le are și îndrumare să apeleze la instituțiile care îl pot ajuta în situația când este discriminat.
OBSERVAȚIA
Noi am folosit ca metodă de cercetare ” observația ” pentru a identifica diferite reacţii, gesturi şi atitudini ale celor intervievaţi, care pot contrasta, la un moment dat, cu cele transmise pe cale verbală.
Această metodă constă în cercetarea sistematică a realităţii ce face obiectul fiecărei ştiinţe. Observaţia presupune contactul cercetătorului cu realitatea investigată şi ea constă în urmărirea acestor realităţi cu ajutorul organelor de simţ.
În sociologie există două forme de observaţie: observaţia directă şi indirectă. Se recurge la observaţia indirectă atunci când cercetătorul nu poate să intre în contact cu realitatea pe care o cercetează, iar observaţia directă este cea în care cercetătorul este în contact cu această realitate.
CHESTIONARUL
Am dorit să utilizăm chestionarul ca metodă de cercetare pentru a obține un volum bogat de informații, dar în același timp am dorit să aflăm părerea oamenilor despre persoanele cu ” handicap pshic ”.
Chestionarul este instrumentul cel mai utilizat în ancheta sociologică şi constă dintr-un set de întrebări formulate în scris şi ordonate în mod logic, care se referă la anumite aspecte ale vieţii sociale. Calitatea cercetării realizate cu ajutorul chestionarului depinde, în primul rând, de calitatea întrebărilor acestuia, sociologii afirmând că ancheta nu poate fi mai bună decât întrebările conţinute de chestionar.
Acesta este folosit, şi în acest caz, pentru obţinerea unor informaţii de la un număr mare de persoane şi pentru prelucrarea lor statistică într-un timp scurt. Chestionarul este folosit pentru a măsura felul în care membrii comunităţii au receptat mesajele campaniei de sensibilizare-şi de informare, în acelaşi timp. Chestionarul poate fi folosit pentru studiul comparativ prin aplicarea lui în momente diferite ale campaniei, în cazul în care se urmăreşte măsurarea modului în care s-a modificat percepţia populaţiei faţă de fenomenul de suicid în rândul copiilor.
Chestionarul are ca obiectiv,şi în acest caz, producerea unei cunoaşteri ştiinţifice. Se poate utiliza pentru a determina efectele anumitor factori sociali; gradul în care campania de sensibilizare a modificat percepţia oamenilor asupra fenomenului de disriminare a tinerilor cu deficienţe psihice.
În cele mai multe cazuri, se utilizează la finalul activităţilor, deoarece face parte din evaluarea finală a acestora. Prin aplicarea acestuia, se urmăreşte dacă obiectivele propuse au avut efectele scontate sau nu.
Nume / Prenume___________ Număr chestionar __
Discriminarea persoanelor cu
dizabilităţi psihice
(chestionar)
Studentele, Cătărau Loredana şi Darandoi Roxana organizează o cercetare sociologică privind discriminarea persoanelor cu dizabilităţi psihice în localitatea Podul Iloaiei judeţul Iaşi.
Vă solicităm să răspundeţi la următoarele întrebări. Vă asigurăm confidenţialitatea răspunsurilor dumneavoastră. Vă mulţumim!
1. Ce consideraţi că reprezintă discriminarea?
a)______________________________________________
______________________________________________
b) NŞ/NR
2. Aţi fost vreodată discriminat?
a) Da
b) Nu
c) NŞ/NR
3. Cunoaşteţi persoane discriminate?
a) Da
b) Nu
c) NŞ/NR
4. Ce tipuri de discriminare cunoaşteţi? (încercuiţi una sau mai multe variante)
a) vârstă
b) sex
c) la locul de muncă
d) religie
e) etnie
f) pe baza unor dizabilităţi
5. Care sunt tipurile de dizabilităţi pe care le cunoaşteţi?
a)______________________________________________
______________________________________________
b) NŞ/NR
6. Ce tip de dizabilitate credeţi că predomină în judeţul Iaşi?
a)______________________________________________
______________________________________________
b) NŞ/NR
7. Ce tipuri de boli credeţi că se încadrează ca dizabilitate psihică?
a)______________________________________________
______________________________________________
b) NŞ/NR
8. Aţi avut ocazia de a interacţiona cu o persoană cu dizabilitate psihică?
a) Da
b) Nu
c) NŞ/NR
9. Cunoaşteţi vreo instituţie/instituţii care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi psihice?
a) (specificaţi)______________________________________________
______________________________________________
b) NŞ/NR
10. În ce măsură credeţi că ajută instituţiile specializate persoanele cu dizabilităţi psihice?
a) în foarte mare măsură
b) în mare măsură
c) în mică măsură
d) în foarte mică măsură
e) NŞ/NR
11. Cunoașteți care sunt drepturile persoanelor cu dizabilități psihice ?
a) Da
b) Nu
c) NŞ/NR
12. În ce măsură credeţi că persoanele cu dizabilităţi psihice sunt
discriminate?
a) în foarte mare măsură d) în foarte mică măsură
b) în mare măsură e) NŞ/NR
c) în mică măsură
13. Dacă aţi avea ocazia, aţi dori să interacţionaţi cu o persoană cu
dizabilitate psihică?
a) Da
b) Nu
c) NŞ/NR
14. Enumeraţi două motive care v-ar determina să interacţionaţi cu
această persoană.
a)________________________________________________
________________________________________________
b) NŞ/NR
15. În ce măsură credeţi că o persoană cu dizabilităţi psihice se poate integra în societatea românească?
a) în foarte mare măsură
b) în mare măsură
c) în mică măsură
d) în foarte mică măsură
e) NŞ/NR
16. Cunoaşteţi cazuri în care o persoană cu dizabilităţi psihice s-a integrat pe piaţa forţei de muncă?
a) Da
b) Nu
c) NŞ/NR
17. Dacă aţi avea ocazia să vă alegeţi un coleg de muncă , dintre urmăţoarele categorii pe care le-aţi alege ? (încercuiţi una sau mai multe variante)
a) persoane infestate cu HIV / SIDA
b) persoană cu dizabilităţi psihice
c) persoane cu dizabilităţi fizice
d) de religie diferită faţă de a dumneavoastră
e) persoane etnie romă
18. Consideraţi că ar trebui să se facă ceva împotriva discriminării persoanelor cu dizabilităţi psihice ?
a)________________________________________________
________________________________________________
b) NŞ/NR
19. Dacă o persoană cu dizabilitate v-ar cere ajutorul , cum aţi reacţiona?
a) oferindu-i ajutor
b) fiind indiferent
c) sesizarea instituţiilor competente
20. V-ar tenta să faceţi voluntariat în instituţiile care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi psihice ?
a) Da
b) Nu
c) NŞ/NR
21. Cum consideraţi că societatea românească se implică în sprijinirea tinerilor cu dizabilităţi psihice?
a)________________________________________________
________________________________________________
b) NŞ/NR
22. În ce măsură sunteţi de acord cu întrajutorarea tinerilor cu dizabilităţi psihice de a avea o viaţă cât mai aproape de normal?
a) în foarte mare măsură
b) în mare măsură
c) în mică măsură
d) în foarte mică măsură
e) NŞ/NR
23. Care consideraţi că este natura problemelor cu care se confruntă aceşti tineri? (încercuiţi una sau mai multe variante)
a) economică
b) socială
c) familială
d) toate
e) niciuna
f) NŞ/NR
24. În opinia dumneavoastră, cum ar trebui trataţi tinerii cu dizabilităţi psihice?
a)________________________________________
________________________________________
b) NŞ/NR
25. Sunteţi de acord cu următoarea expresie „ Toţi suntem egali în faţa lui Dumnezeu”?
a) Da
b) Nu
c) NŞ/NR
26. În opinia dumneavoastră, ce schimbări trebuie realizate la nivelul societăţii româneşti pentru ca aceşti tineri să poată beneficia de un trai cât mai bun?
a)_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
b) NŞ/NR
Date socio-demografice:
Nume/ Prenume___________
Vârstă:________
Concluzii la interpretarea chestionarelor
Prin analiza întreprinsă, în urma aplicării chestionarelor, ne-am propus să aflăm ce informaţii are polulaţia oraşului Podul Iloaiei, despre ceea ce înseamnă „discriminarea”, despre „ persoanele cu dizabilităţi psihice”, despre „ajutorul pe care îl pot da acestor persoane vulnerabile”, despre „drepturile acestor persoane”, şi despre „implicarea statului în viaţa persoanelor cu dizabilităţi psihice”.
Chestionarele au avut câte 26 de intrebări, au fost atât întrebări închise, cât şi întrebări deschise. Am început cu o întrebare esenţială campaniei noastre : „Ce reprezintă discriminarea?”, la această întrebare majoritatea persoanelor au raspuns, şi-au spus punctul de vedere, iar din spusele lor am ajuns la concluzia că răspunsurile lor au avut un numitor comun ei definind discriminarea ca fiind : ” diferenţa care se face între persoane ” ; ” atitudine superioară faţă de alte persoane ” ; ” marginalizare ” ; ” excluderea unei persoane dintr-un anumit grup ” ; ” excluderea din societate după anumite criterii ”.
Majoritatea persoanelor au dat o definiţie corectă a fenomenului de discriminare, ceea ce înseamnă că probabil s-au confruntat cu ” discriminarea ” sau au văzut în jurul lor fapte discriminatorii.
În ceea ce priveşte discriminarea, au fost mai multe întrebări, astfel persoanele chestionate au susţinut că au fost discriminate, că au întâlnit persoane care sunt discriminate, deasemenea au şi negat aceste răspunsuri.
Atunci când au fost întrebate ce tipuri de dizabilităţi cunosc, persoanele chestionate, au fost destul de informate în acest domeniu, deoarece erau la curent cu tipurile de dizabilităţi existente.
Altruismul de care dau dovata persoanele chestionate este de apreciat, deoarece atunci când au fost întrebate „ Dacă a-ţi avea ocazia a-ţi interacţiona cu o persoană cu dizabilitate psihică?”, acestea au susţinut că ar face acest lucru, ceea ce ar putea însemna că persoanele cu dizabilitaţi sunt văzute ca nişte persoane normale, au fost bineînţeles şi persoane care au afirmat că nu şi-ar dori să interacţioneze cu astfel de persoane, acest lucru probabil şi din cauza că le-ar fi frică, sau nu ar şti cum să reacţioneze în preajma acestor categorii de persoane vulnerabile, sau nu deţin destule informaţii, cu privire la felul cu trebuie să te comporţi cu o astfel de persoană.
Un alt aspect care l-am observat, a fost acela că populaţia este slab informată cu privire la drepturile, persoanelor cu handicap, iar necunoaşterea acestor drepturi impune slabul ajutor oferit acestor persoane.
Părerea celor mai mulţi dintre cei chestionaţi, asupra integrări în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, a fost una negativă, poate şi din cauză că aceste persoane sunt unul dintre cele mai vulnerabile grupuri, pentru că nu au un loc unde să se pregătească din punct de vedere profesional.
Atunci când persoanele chestionate au fost întrebate „Cum consideraţi că societatea românească se implică în sprijinirea tinerilor cu dizabilităţi?” aceştia au răspuns în felul următor: : ” foarte puţin şi ineficient ”.
Noi am constatat că oamenii sunt nemulţumiţi de ajutorul statului şi de serviciile pe care le oferă persoanelor cu dizabilităţi psihice .
În concluzie am constatat, că persoanele din Podul Iloaiei, au câteva informaţii despre persoanele cu dizabilităţi psihice, consideră că statul ar trebui să facă mult mai multe pentru aceşti oameni,au fost foarte deschişi, ne-au răspuns la întrebări, au dat şi câteva sfaturi, îşi fac oarecum griji pentru cei aflaţi în nevoie, dar le este teamă să interacţioneze cu aceştia, sunt de părere că cei care trebuie să-i ajute pe aceşti oameni cu dizabilităţi psihice, trebuie să fie specializaţi în domeniu, lucru ce este fals, deoarece toţi putem ajuta, şi numai împreună vom lăsa pejudecăţile şi ne vom considera „egali în faţa lui Dumnezeu”.
În urma aplicării chestionarelor, cu privire la problemele pe care le întâmpină persoanele cu dizabilităţi psihice am ajuns la concluzia că, populaţia chestionată a avut contact, măcar odata cu persoanele cu dizabilităţi.
Noi ca viitori asistenţi sociali, şi ca iniţiatorii acestei campanii, suntem de părere că mentalitatea trebuie puţin schimbată, fără a-i mai judeca aceste categorii vulnerabile, oamenii nu trebuie să se gândească doar să profite de pe urma acestor persoane cu dizabilităţi psihice, trebuie impus acel lucru, care susţine că toţi putem ajuta intr-o anumită măsura, oamenii trebuie să fie informaţi mai mult cu privire la ajutorul care trebuie dat persoanelor cu dizabilităţi psihice, aceste persoane trebuie să fie tratate în mod egal, şi nu privite ca nişte „ciudăţenii ale naturii” aşa cum mulţi dintre oameni îi consideră pe cei care au nevoi de ajutorul nostru.
7. BUGETUL
A. Bugetul personal (aproximativ)
Resurse materiale
1. Chestionare.......................25 bucăţi..................................20 lei
2. Materiale informative
luate de pe internet................15 bucăţi...................................7 lei
3. Pliante................................2 bucăţi.................................. 3 lei
4. Folii pentru
îndosariere..............................40 bucăţi.................................8 lei
5. Foaie A3.............................1 bucată..................................2 lei
6. Grafice chestionare............13 bucăți.................................5 lei
7. Transport............................2 persoane..............................20 lei
TOTAL:.............................65 lei
B. Bugetul campaniei ( fictiv)
Resurse materiale
1. Chestionare......................120 bucăţi........................60 lei
2. Pliante..............................600 bucăţi........................1200 lei
3. Afişe.....................................10 bucăţi.......................30 lei
4. Articole papetărie..................10 bucăţi.......................70 lei
5. Răcoritoare............................20 bucăți........................60 lei
Resurse umane
1. Coordonatorii de voluntari ..............2 persoane.................100 lei
2. Asistenții Sociali din Centru.............2 persoane.................300 lei
TOTAL.....................1820 lei
Bugetul de mai sus este unul fictiv şi cuprinde numai principalele elemente necesare
într-o campanie de sensibilizare a comunităţii.
8. Concluzii
Campania noastra are ca scop: ” SENSIBILIZAREA OPINIEI PUBLICE CU PRIVIRE LA PROBLEMA DISCRIMINĂRII PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI PSIHICE ”, noi am iniţiat această campanie, deoarece ne-am propus să informăm persoanele din Podul Iloaiei cu privire la problemele pe care le întâmpină persoanele cu handicap în societate, în categoria persoanelor cu handicap intră şi cei cu handicap psihic, aceştia sunt priviţi de societate cu foarte multa neîncredere, indiferenţă, badjocoră, prin aceste comortamente antisociale această categorie de persoane este total exclusă.
Am dorit să oferim informaţii despre discriminarea care se produce pe baza acestei boli, şi am dorit ca prin informare să sensibilizăm populaţia să lase prejudecăţile deoparte şi să ajute.
În general persoanele cu handicap sunt printre cele mai discriminate categorii, deoarece la noi în societate se consideră că o persoana este capabilă de muncă, doar atunci cand este perfect sanatoasă, astfel judecandu-i foarte aspru, prin aceste stereotipuri, pe cei care au un anumit handicap.
Nimeni nu caută să înţeleaga acest tip de persoane, sau cei care caută să-i înţeleagă sunt destul de puţini.Oamenii judecă, fara sa-şi dea seama că aceşti oameni suferă de fapt de o boală şi nu au nici o vină ca s-au născut aşa.
Tinerii cu deficienţe psihice şi nu numai sunt priviţi ca nişte ciudăţenii ale naturii, care nu au nici o şansă de a avea o viaţă normală. Ca voluntari, am avut ocazia de a lucra cu astfel de tineri şi am putut constata că, în ciuda faptului că au tendinţa de a trăi în lumea pe care şi-au format-o, ei pot comunica cu noi, „cei normali”, pot învăţa şi realiza lucruri mici, dar care pentru ei, sunt mari.
Am putut constata problemele cu care aceşti tineri se confruntă şi una dintre acestea ar fi intoleranţa celorlalţi. Sunt priviţi ciudat pe stradă, iar oamenii, în loc să întindă mâna, arată cu degetul, iar prin această campanie noi am încercat să schimbăm un pic aceste concepţii despre aceste persoane cu dizabilităţi.
Am Dorit să arătăm că, în ciuda diagnosticului existent, ei ar trebui să aibă aceleaşi şanse ca noi de a se bucura de o viaţă decentă în comunitatea în care trăiesc. Nu trebuie să uităm faptul că în faţa lui Dumnezeu toţi suntem egali, aşa că ar trebui să ne purtăm ca atare.
Grupul ţintă este reprezentat de tinerii de la Centrul de Plasament „Guliver”, tineri care se confruntă cu această boală şi sunt înlăturaţi din societate. În primă fază am reuşit să colectăm fonduri, pentru sprijinirea campaniei, cu ajutorul personalului de la Centrul „Guliver”, personalul Centrului a colaborat cu diferiţi sponsori, care ne-au sprijinit în ceea ce priveşte costul materialelor, a transportul.
Coordonatorii Centrului, au fost deacord să selecteze voluntari, pentru a ne ajuta la împărţirea pliantelor, a chestionarelor, astfel lucrurile au fost mai uşor de realizat.
Voluntarii împreună cu coordonatorul de voluntari, au mers în Podul Iloaiei şi au împărţit pliante, au lipit afişe, au dat oamenilor să completeze chestionare.
Prin aplicarea chestionarelor, am constatat că populaţia din Podul Iloaiei, are informaţii cu privire la tinerii cu dizabilităţi psihice, sunt dispuşi să-i ajute pe aceşti tineri, dar nu o fac totuşi din teama de a nu greşi.
Prin campania noastră am reuşi să le oferim oamenilor mai multe informaţii despre ce înseamna dizabilitate psihică, prin intermediul voluntarilor care au fost selectaţi de către conducerea Centrului de Plasament „Guliver” am reuşit să împărţim pliante, afişe, şi cu ajutorul lor, am reuşit să îi încurajăm pe oameni să se aproie de aceste persoane cu dizabilităţi psihice, să le transmitem că aceşti tineri au nevoie de susţinere, de socializare, de ajutor pentru a reuşi să se integreze în societate.
Echipa din cadrul Centrului Guliver a prezenta studiile de caz cu acele persoane care s-au integrat în societate. Reprezentanţii echipei au furniza mai multe detalii despre procesul de integrare, aspectele pozitive ale integrării şi cum s-a schimbat viaţa persoanelor respective prin acest mod am încercat să le oferim exemple oamenilor că se poate lucra cu asemenea persoane, trebuie doar să încerci.
Părerea noastră este că oamenii au înţeles mesajul transmis de noi şi în concluzie vor dori să sprijine această categorie de persoane.
Chestionarele, pliantele şi afişele sunt elementele-cheie care fac parte dintr-o campanie de informare şi sensibilizare a comunităţii.
BIBLIOGRAFIE
- BANTON, MICHAEL, DISCRIMINAREA, BUCUREȘTI, EDITURA DU STYLE 1998
- ȘTEFAN, COJOCARU, PROIECTUL DE INTERVENȚIE ÎN ASISTENȚĂ SOCIALĂ , IAȘI, EDITURA POLIROM 2006
- VASILESCU, DANIEL, OAMENI ASEMENEA : PERSOANELE CU HANDICAP DIN ROMÂNIA, BUCUREȘTI. EDITURA COMPANIA 2001
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Parerea ta pentri noi conteazaă!