Discriminarea persoanelor cu handicap în câmpul muncii din oraşul
Iaşi
Prezentare generală:
Pentru a face o prezentare sintetica a problemei ridicate in aceasta micro-cercetare vom facem o prezentare generala de ansamblu a situatiei persoanelor cu handicap incadrate in campul muncii din Romania urmand ca apoi sa focalizam pe cele aflate in orasul Iasi . Vom trece de asemena in revista si conceptele cu care ne vom intalni cel mai des pe parcursul cercetarii pentru a avea o imagine cat mai clara a subiectului propus spre analiza.
Primele intrebari care se ridica sunt :
1.„Ce reprezinta discriminarea ?” si 2. „Cine sunt persoanele cu handicap?”. |
Conform articolului nr. 2 a Ordonantei nr.137 din 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, discriminarea se defineste astfel: „(1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se întelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie socială,convingeri, sex, orientare sexuală, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizată, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlăturarea recunoasterii, folosintei sau exercitării, în conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, îndomeniul politic, economic, social si cultural sau în orice alte domenii ale vietii publice.
Discriminarea se poate defini si ca tratamentul la care cineva este supus pe nedrept din cauza unei caracteristici personale protejate prin lege şi care determină să fie dezavantajat fata de ceilalti membri ai unei societati. Discriminării în ocuparea forţei de muncă este împotriva legii. Angajatorii pot fi, de asemenea, răspunzătoari- sau legal responsabili - pentru comportamentul personalului lor. Toate etapele de ocuparea forţei de muncă sunt protejate, inclusiv recrutare, selectie de personal, termenii şi condiţiile de la locul de muncă şi de concediere.
Cine sunt persoanele cu handicap?
Legea nr. 519 din 12/07/2002 statueaza urmatoarea definitie a persoanelor cu handicap: „Persoanele cu handicap, în întelesul prezentei ordonante de urgenta, sunt acele persoane carora mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, le împiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit vârstei, sexului, factorilor materiali, sociali si culturali proprii, necesitând masuri de protectie speciala în sprijinul integrarii lor sociale si profesionale.”
Conform unei statistici publicate pe site-ul Ministerului Muncii Familiei si Protectiei Scociale (www.mmuncii.ro) situatia persoanelor cu handicap angajate , aflate in campul muncii din Romania in anul 2010 se prezenta astfel: 28.420 de persoane cu handicap la nivelul intregii tari sunt angajate in campul muncii , dintre acestea tipurile de handicap mentionate sunt : handicap fizic , handicap somatic ,handicap auditiv ,handicap vizual ,handicap mintal ,handicap psihic ,handicap asociat,HIV/SIDA,boli rari , surdocecitate .
La nivelul orasului Iasi sunt inregistrate in anul 2010 un numar de 1.112 de persoane angajate , cu diverse tipuri de handicap .In tabelul de mai jos sunt trecute numarul de persoane angajate care prezinta o forma de handicap , din Romania pe anul 2010:
11. Persoane cu handicap angajate, pe tipuri de handicap, pe regiuni/judeţe, la 31 decembrie 2010
Disabled persons employees by degrees of deficiencies, by regions/counties, on December 31, 2010
Regiune/Judeţ (Region/County) | Total | Fizic (Physical) | Somatic (Somatic) | Auditiv (Auditive) | Vizual (Visual) | Mintal (Mental) | Psihic (Psychic) | Asociat (Associated) | HIV/SIDA (HIV/AIDS) | Boli rare (Rare diseases) | Surdocecitate (Deafness-blindness) | |
TOTAL | 28.420 | 6.885 | 10.924 | 3.417 | 3.097 | 867 | 1.466 | 1.060 | 207 | 417 | 80 | |
Nord-Est | 2.708 | 586 | 933 | 446 | 293 | 84 | 131 | 97 | 25 | 113 | 0 | |
Bacău | 490 | 96 | 56 | 113 | 34 | 15 | 45 | 9 | 11 | 111 | 0 | |
Botoşani | 279 | 105 | 74 | 11 | 60 | 5 | 5 | 15 | 3 | 1 | 0 | |
Iaşi | 1.112 | 169 | 550 | 179 | 95 | 22 | 46 | 43 | 8 | 0 | 0 | |
Neamţ | 273 | 63 | 66 | 61 | 64 | 5 | 3 | 10 | 0 | 1 | 0 | |
Suceava | 252 | 60 | 52 | 59 | 15 | 31 | 21 | 13 | 1 | 0 | 0 | |
Vaslui | 302 | 93 | 135 | 23 | 25 | 6 | 11 | 7 | 2 | 0 | 0 | |
Sud-Est | 2.881 | 762 | 992 | 289 | 381 | 50 | 93 | 215 | 26 | 4 | 69 | |
Brăila | 311 | 79 | 120 | 36 | 36 | 23 | 4 | 10 | 3 | 0 | 0 | |
Buzău | 374 | 91 | 148 | 48 | 46 | 3 | 13 | 23 | 2 | 0 | 0 | |
Constanţa | 585 | 175 | 170 | 94 | 81 | 8 | 29 | 15 | 10 | 3 | 0 | |
Galaţi | 420 | 148 | 115 | 16 | 39 | 6 | 5 | 16 | 7 | 0 | 68 | |
Tulcea | 506 | 83 | 203 | 45 | 125 | 5 | 24 | 19 | 2 | 0 | 0 | |
Vrancea | 685 | 186 | 236 | 50 | 54 | 5 | 18 | 132 | 2 | 1 | 1 | |
Sud-Muntenia | 3.915 | 904 | 1.572 | 563 | 365 | 48 | 246 | 186 | 21 | 10 | 0 | |
Argeş | 1.115 | 284 | 348 | 224 | 104 | 10 | 53 | 84 | 7 | 1 | 0 | |
Călăraşi | 164 | 43 | 69 | 29 | 15 | 1 | 2 | 4 | 1 | 0 | 0 | |
Dâmboviţa | 499 | 165 | 191 | 60 | 45 | 18 | 5 | 13 | 1 | 1 | 0 | |
Giurgiu | 194 | 23 | 128 | 14 | 9 | 3 | 5 | 7 | 5 | 0 | 0 | |
Ialomiţa | 232 | 89 | 72 | 20 | 35 | 3 | 7 | 6 | 0 | 0 | 0 | |
Prahova | 1.509 | 221 | 699 | 192 | 140 | 8 | 170 | 68 | 5 | 6 | 0 | |
Teleorman | 202 | 79 | 65 | 24 | 17 | 5 | 4 | 4 | 2 | 2 | 0 | |
Sud-Vest Oltenia | 2.474 | 584 | 1.013 | 240 | 206 | 75 | 110 | 150 | 3 | 93 | 0 | |
Dolj | 267 | 78 | 127 | 10 | 26 | 3 | 6 | 12 | 1 | 4 | 0 | |
Gorj | 508 | 170 | 139 | 46 | 36 | 33 | 35 | 47 | 0 | 2 | 0 | |
Mehedinţi | 623 | 103 | 296 | 17 | 59 | 11 | 12 | 42 | 0 | 83 | 0 | |
Olt | 297 | 57 | 89 | 67 | 26 | 21 | 8 | 29 | 0 | 0 | 0 | |
Vâlcea | 779 | 176 | 362 | 100 | 59 | 7 | 49 | 20 | 2 | 4 | 0 | |
Vest | 3.126 | 822 | 958 | 440 | 399 | 119 | 179 | 49 | 19 | 139 | 2 | |
Arad | 471 | 134 | 124 | 98 | 67 | 19 | 14 | 9 | 4 | 2 | 0 | |
Caraş-Severin | 457 | 100 | 217 | 37 | 38 | 17 | 41 | 5 | 2 | 0 | 0 | |
Hunedoara | 665 | 169 | 142 | 80 | 69 | 24 | 35 | 15 | 5 | 125 | 1 | |
Timiş | 1.533 | 419 | 475 | 225 | 225 | 59 | 89 | 20 | 8 | 12 | 1 | |
Nord-Vest | 3.954 | 1.174 | 1.523 | 441 | 389 | 113 | 187 | 105 | 16 | 6 | 0 | |
Bihor | 717 | 241 | 240 | 120 | 66 | 15 | 26 | 8 | 0 | 1 | 0 | |
Bistriţa-Năsăud | 304 | 90 | 107 | 32 | 35 | 7 | 10 | 22 | 0 | 1 | 0 | |
Cluj | 1.120 | 452 | 277 | 142 | 120 | 44 | 41 | 29 | 15 | 0 | 0 | |
Maramureş | 504 | 87 | 268 | 47 | 29 | 22 | 44 | 6 | 1 | 0 | 0 | |
Satu Mare | 323 | 103 | 55 | 67 | 62 | 11 | 13 | 12 | 0 | 0 | 0 | |
Sălaj | 986 | 201 | 576 | 33 | 77 | 14 | 53 | 28 | 0 | 4 | 0 | |
Centru | 4.792 | 1.223 | 1.954 | 504 | 530 | 258 | 162 | 105 | 42 | 12 | 2 | |
Alba | 1.107 | 309 | 378 | 94 | 62 | 195 | 35 | 33 | 0 | 1 | 0 | |
Braşov | 891 | 211 | 316 | 130 | 109 | 7 | 71 | 20 | 26 | 0 | 1 | |
Covasna | 132 | 45 | 44 | 22 | 9 | 1 | 1 | 6 | 1 | 3 | 0 | |
Harghita | 273 | 98 | 62 | 63 | 31 | 5 | 6 | 7 | 0 | 0 | 1 | |
Mureş | 893 | 226 | 367 | 57 | 199 | 11 | 20 | 0 | 13 | 0 | 0 | |
Sibiu | 1.496 | 334 | 787 | 138 | 120 | 39 | 29 | 39 | 2 | 8 | 0 | |
Bucureşti-Ilfov | 4.570 | 830 | 1.979 | 494 | 534 | 120 | 358 | 153 | 55 | 40 | 7 | |
Mun. Bucureşti | 4.334 | 788 | 1.900 | 446 | 508 | 113 | 332 | 151 | 55 | 35 | 6 | |
Ilfov | 236 | 42 | 79 | 48 | 26 | 7 | 26 | 2 | 0 | 5 | 1 |
Sursa: Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (Source: General Departmens for Social Asistance and Child Protection at the country leve land at the local level for the districts of Bucharest)
In ce conditii pot munci persoanele cu handicap?
Persoanele cu handicap au dreptul de a munci si de a realiza venituri in conformitate cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu dispozitiile speciale din legea privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.
In ce forme se poate angaja o persoana cu handicap?
Angajarea persoanei cu handicap in munca se realizeaza in urmatoarele forme: pe piata libera a muncii ,la domiciliu si in forme protejate.
Formele protejate de angajare in munca sunt:
• loc de munca protejat;
• unitate protejata autorizata.
Care sunt unitatile protejate?
Unitatile protejate sunt acelea infiintate de orice persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat, care angajeaza persoane cu handicap. Unitatile protejate pot fi:
• cu personalitate juridica;
• fara personalitate juridica, cu gestiune proprie, sub forma de sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice ori din cadrul organizatiilor neguvernamentale, precum si cele organizate de persoana cu handicap autorizata, in conditiile legii, sa desfasoare activitati economice independente.
Care sunt unitatile obligate sa angajeze persoane cu handicap?
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute mai sus, pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:
• sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
• sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat.
De ce ne-am ales aceast subiect ?
Campania pe care noi o vom derula are in vedere o problema care a capatat din ce in ce mai multa importanta in societatea contemporana si care a inceput sa fie dezbatuta de catre mass-media cat si de comunitatea locala: discriminarea persoanelor cu handicap pe piata muncii .
Conform unui comunicat prezentat de agentia Mediafax din data de 28.01.2011 in Romania, doar 4,2 % dintre persoanele cu dizabilitati au un loc de munca, cifra care claseaza Romania pe ultimul loc in Uniunea Europeana. La nivelul Uniunii Europene, nivelul de ocupare a fortei de munca de catre persoanele cu dizabilitati este de 50%.Diferenta este cat se poate de relevanta , reflecatand cu fidalitate realitatea sumbra in ceea ce priveste situatia persoanelor cu handicap care beneficiaza de un loc de munca . Conform datelor statistice ale ANPH: din 681.558 persoane cu dizabilitati, doar 28.826 erau angajate in munca.
Situatia persoanelor cu handicap de pe piata muncii ramane inca un domeniu deficitar in privinta eforturilor facute de societatea romaneasca pentru eliminarea diferentelor existente intre noi si restul statelor membre ale Uniunii Europene . Tocmai de aceea campania noastra s-a axat pe problema persoanelor cu handicap de pe piata muncii din Iasi dorindu-se a fi un sprijin atat pentru ei cat si pentru angajatori .
Scopul campaniei :
Sensibilizarea angajatorilor cat si a comunitatii locale din orasul Iasi cu privire la drepturile persoanelor cu handicap cat si a beneficiilor reciproce angajarii acestora este scopul campaniei noastre .
Pe langa aceasta sensibilizare dorim sa aducem la cunostinta nu numai firmelor cat si persoanelor cu handicap , drepturile pe care acestea ar trebui sa le pretinda in termeni legali de la institutia in care isi desfasoara activitatea , in cazul in care acestea sunt nerespectate.
Obiectivele campaniei
Pe durata campaniei derulate in vederea sensibilizarii opiniei publice angajarii persoanelor cu handicap si identificarea formelor de discriminare a acestora in campul muncii din orasul Iasi , echipa noastra a stabilit ca target urmatoarele:
1. Identificarea diverselor forme de discriminare a persoanelor cu handicap locul de munca si gradul in care acestea se manifesta; 2. Perceptia fenomenului de discriminare de catre subiecti; 3. Informarea persoanelor (atat a angajatorilor cat si a angajatilor ) din institutile in care are loc campania privind efectele discriminarii. 4. Importanta pe care comunitatea civila ieseana o acorda acestui fenomen; 5. Identificarea modalitatilor de combatere a acestei discriminarii; |
Activitati desfasurate pe parcursul campaniei
In vederea indeplinirii acestor obiective , echipa noastra si-a propus sa intreprinda urmatoarele activitati care sa faciliteze obtinerea unor rezultate cat mai eficiente in sensibilizarea opiniei publice prin :
• aplicarea de chestionare in institutii din sfera domeniul public cat si din cel privat. • discutii libere cu persoanele care prezinta diverse forme de handicap care sunt antrenate in campul muncii pentru a identifica cele mai frecvente forme de discriminare . • activitati de informare din punct de vedere legislativ privind discriminarea persoanelor cu handicap precum si avantajele angajarii acestora in campul muncii. • distribuirea unor afise si pliante in cadrul institutiilor cu domenii publice si private in care cercetarea noastra se va desfasura. • analizarea corecta a datelor obtinute pe teren pentru a infatisa cat mai fidel realitatea fenomenul de discriminare a persoanelor cu handicap in campul muncii din Iasi . • identificarea solutiilor pentru preintampinarea si combare a acestui fenomen. |
Drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
În primul capitol al legii sunt prezentate dispoziţiile generale, definiţiile, principiile generale care guvernează prezenta lege. Printre aceste principii amintim:
a) respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului;
b) prevenirea si combaterea discriminarii;
c) egalizarea sanselor;
d) egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de
munca;
e) solidaritatea sociala;
f) responsabilizarea comunitatii;
g) subsidiaritatea;
h) adaptarea societatii la persoana cu handicap;
i) interesul persoanei cu handicap;
j) abordarea integrata;
k) parteneriatul;
l) libertatea optiunii si controlul sau decizia asupra propriei vieti,
a serviciilor si formelor de suport de care beneficiaza;
m) abordarea centrata pe persoana in furnizarea de servicii;
n) protectie impotriva neglijarii si abuzului;
o) alegerea alternativei celei mai putin restrictive in determinarea sprijinului si asistentei
necesare;
p) integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap, cu drepturi si obligatii egale ca toti ceilalti membri ai societatii.
În al doilea capitol al legii sunt prezentate drepturile persoanelor cu handicap pe anumite secţiuni şi anume:
1. ocrotirea sanatatii — prevenire, tratament si recuperare;
2. educatie si formare profesionala;
3. ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;
4. asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;
5. locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informational si comunicational;
6. petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;
7. asistenta juridica;
8. facilitati fiscale;
9. evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
Promovarea si respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, in principal, autoritatilor administratiei publice locale unde isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap si, in subsidiar, respectiv complementar, autoritatilor administratiei publice centrale, societatii civile si familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap.
Pentru protectia sanatatii fizice si mentale a persoanelor cu handicap, autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa includa nevoile persoanelor cu handicap si ale familiilor acestora in toate politicile,
strategiile si programele de dezvoltare regionala, judeteana sau locala, precum si in
programele guvernamentale de ocrotire a sanatatii;
b) sa creeze conditii de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructura, retele de
comunicare, a serviciilor medicale si sociomedicale;
c) sa infiinteze si sa sustina centre de reabilitare specializatepe tipuri de handicap;
d) sa creeze conditii pentru asigurarea tehnologiei asistive side acces;
e) sa dezvolte programe de prevenire a aparitiei handicapului;
f) sa sprijine accesul la tratamentul balnear si de recuperare;
g) sa includa si sa recunoasca sportul ca mijloc de recuperare, dezvoltand programme specifice.
Educatia persoanelor cu handicap se realizeaza prin:
a) unitati de invatamant special;
b) integrarea individuala in unitati de invatamant de masa, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale;
c) grupe sau clase speciale compacte, integrate in unitati prescolare si scolare de masa;
d) servicii educationale prin cadrele didactice itinerante/de sprijin;
e) scolarizare la domiciliu pana la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani, prin grija Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
f) educatia „la patul de spital”, pe durata spitalizarii;
g) alternative educationale.
In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap in unitatile si institutiile de invatamant, autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa promoveze si sa garanteze accesul la educatie si formare profesionala al persoanelor
cu handicap;
b) sa asigure scolarizarea la domiciliu a persoanelor cu handicap nedeplasabile pe durata
perioadei de scolarizare obligatorie, precum si pregatirea scolara, indiferent de locul in care
persoana cu handicap se afla, inclusiv prin cadrele didactice de sprijin/itinerante;
c) sa asigure accesul la formele de educatie permanenta, adaptandu-le nevoilor educationale
ale persoanelor cu handicap;
d) sa sprijine cooperarea dintre unitatile de invatamant special sau de masa cu familia si
comunitatea, in vederea asigurarii unei oferte educationale care raspunde nevoilor
individuale ale persoanelor cu handicap;
e) sa sprijine pregatirea cadrelor didactice in vederea adaptarii practicilor educationale pentru
elevii cu handicap din grupe sau clase de invatamant obisnuit;
f) sa asigure posibilitatea practicarii unui sport de catre orice persoana cu handicap, precum
si pregatirea cadrelor didactice in vederea insusirii de catre acestea a unor notiuni medicale
si tehnice specifice;
g) sa asigure servicii educationale de sprijin pentru persoanele cu handicap si familiile
acestora, prin specialisti in domeniul psihopedagogiei speciale;
h) sa asigure accesul in unitatile si institutiile de invatamant.
In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la cultura, sport si turism,
autoritatile administratiei publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa sprijine participarea persoanelor cu handicap si a familiilor acestora la manifestari
culturale, sportive si turistice;
b) sa organizeze, in colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori private,
manifestari si activitati culturale, sportive, de petrecere a timpului liber;
c) sa asigure conditii pentru practicarea sportului de catre persoanele cu handicap;
d) sa sprijine activitatea organizatiilor sportive ale persoanelor cu handicap.
Copilul cu handicap, precum si persoana care il insoteste beneficiaza de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice in vederea asigurarii transportului in comun al persoanelor cu handicap:
a) sa achizitioneze mijloace de transport in comun adaptate;
b) sa adapteze mijloacele de transport in comun aflate in circulatie in limitele tehnice posibile, conform reglementarilor in vigoare;
c) sa realizeze, in colaborare ori in parteneriat cu persoanele juridice, publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap.
Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiaza de urmatoarele facilitate fiscale:
a) scutire de impozit pe veniturile din salarii si indemnizatii de natura salariala;
b) scutire de la plata impozitului pe cladire si teren;
c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu atas si mototriciclurilor, adaptate handicapului;
d) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiei de functionare pentru activitati economice si viza anuala a acestora;
e) scutire de la plata taxei hoteliere.
In vederea asigurarii corelarii serviciilor din sistemul de protectie a copilului cu handicap cu serviciile din sistemul de protectie a persoanelor adulte cu handicap, autoritatile responsabile ale administratiei publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa planifice si sa asigure tranzitia tanarului cu handicap din sistemul de protectie a copilului in sistemul de protectie a persoanei adulte cu handicap, in baza nevoilor individuale identificate ale acestuia;
b) sa asigure continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap;
c) sa instituie masuri menite sa asigure pregatirea tanarului pentru viata adulta si pentru viata independenta;
d) sa desfasoare, in colaborare sau in parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de pregatire pentru viata de adult;
e) sa desfasoare activitati de informare a tanarului cu handicap
in ceea ce priveste oportunitatile de educatie, angajare, acces la viata familiala si viata sociala, la diferite mijloace de petrecere a timpului liber;
f) sa evalueze, la cerere, elevii din unitatile de invatamant speciale.
In vederea asigurarii serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap, autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri speciale:
a) sa creeze conditii de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzatoare nevoilor
individuale ale persoanelor cu handicap;
b) sa initieze, sa sustina si sa dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, in colaborare sau in parteneriat cu persoane juridice, publice ori private;
c) sa asigure ponderea personalului de specialitate angajat in sistemul de protectie a
persoanelor cu handicap in raport cu tipurile de servicii sociale: asistenti sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuti, pedagogi de recuperare, logopezi,
psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializati, medici psihiatri, medici dentisti, infirmieri;
d) sa implice in activitatile de ingrijire, reabilitare si integrare a persoanei cu handicap familia acesteia;
e) sa asigure instruirea in problematica specifica a persoanei cu handicap a personalului care
isi desfasoara activitatea in sistemul de protectie a persoanelor cu handicap, inclusiv a
asistentilor personali si a asistentilor personali profesionisti;
f) sa dezvolte si sa sprijine programe de colaborare intre parinti si specialisti in domeniul
handicapului, in colaborare sau in parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private;
g) sa infiinteze si sa sustina sistemul bazat pe managementul de caz in protectia persoanei cu handicap;
h) sa incurajeze si sa sustina activitatile de voluntariat;
i) sa asigure asistenta si ingrijire sociomedicala la domiciliul persoanei cu handicap.
Poate fi incadrata cu contract individual de munca in functia de asistent personal persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are varsta minima de 18 ani impliniti;
b) nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni care ar face-o incompatibila cu exercitarea ocupatiei de asistent personal;
c) are capacitate deplina de exercitiu;
d) are o stare de sanatate corespunzatoare, atestata de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate;
e) a absolvit cel putin cursurile invatamantului general obligatoriu, cu exceptia rudelor si
afinilor pana la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei cu handicap grav, precum si cu exceptia sotului sau sotiei, dupa caz; in situatii exceptionale, la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana care urmeaza sa indeplineasca functia de asistent personal, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap poate aproba derogarea de la indeplinirea conditiilor de studii si in cazul altor persoane.
In sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidentiale pentru persoane cu handicap sunt:
a) centre de ingrijire si asistenta;
b) centre de recuperare si reabilitare;
c) centre de integrare prin terapie ocupationala;
d) centre de pregatire pentru o viata independenta;
e) centre respiro/centre de criza;
f) centre de servicii comunitare si formare;
g) locuinte protejate;
h) altele.
Metodologie:
In cadrul campaniei pe care echipa noastra a desfasurat-o , principalele metode de culegere a datelor sunt folosirea chestionarului care se va adresa atat persoanelor cu handicap cat si colegilor de serviciu ai acestora .
Chestionarul folosit contine intrebari inchise, semideschise cat si deschise. Cestionarul cuprinde intrebari :
• factuale – ce se refera la datele socio demografice ale respodentului;
• intrebari de cunostinte- prin care solicitam respondentului informatii asupra fenomenului analizat:
• intrebari de opinie – identificrea opiniei personale a respodentului cu privire la discriminare;
Modelul de chestionar pe care l-am aplicat:
Chestionar
Nr.Chestionar……………….
Data aplicarii… ………………
Operator……………………..
Discriminarea persoanelor cu handicap in campul muncii din orasul Iasi
Suntem o echipa de studenti al Fac. de Filozofie si Stiinte Social Politice, Specializarea Asistenta Sociala, anul II si realizeazam o microcercetare privind discriminarea persoanelor cu handicap in campul muncii din orasul Iasi. Avem rugamintea sa raspundeti la urmatoarele intrebari si va asiguram anonimatul si confidentialitatea raspunsurilor. Va multumim pentru bunavointa!
1.De cand sunteti angajat/a in aceasta institutie ?
1.0-2 ani 3.5-10 ani
2.2-5 ani 4.>10 ani
2.Angajarea dumneavoastra in cadrul acestei institutii a intampinat probleme?
1.DA
2.NU
3.Daca ati incercuit variant : DA , va rugam sa exemplificati :
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
4. Sunteti o perosana care prezinta un handicap ?
1.DA
2.NU
5. Daca ati incercuit variant : DA , va rugam sa mentionati tipul de handicapul prezent :
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
6. Colegii de serviciu implicit sefii va trateaza in mod diferit datorita handicapului dumneavoastra ?
1.DA
2.NU
7. Daca ati incercuit variant : DA , va rugam sa mentionati maniera in care sunteti tratat :
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
8.Ati fost victima unor abuzuri datorate handicapului ?
1.DA
2.NU
9. Daca ati incercuit varianta : DA , ati formulat vreo plangere impotriva acestor abuzuri?
1.DA
2.NU
10 .Ati fost multumita de solutionarea plangerii de catre persoana la care ati apelat?
1.Nemultumita
2.Satisfacuta
3.Multumita
4.Foarte multumita
11.In ce masura credeti ca sefii dumneavoastra ierarhici va apara si respecta interesele?
1.Deloc
2.Foarte putin
3.Mult
4.Foarte mult
12. In ultima perioada ati fost victima a fenomenului discriminarii la locul de munca?
1.DA
2.NU
3.NS/NR
13.Alegeti sentimental predominant din lista de mai jos ,pe care l-ati incercat in urma constatarii acestui fenomen?
1.Revolta
2.Ura
3.Neincredere
4.Nepasare
5.Frustrare
6.Deznadejde
14.Cine credeti ca se poate implica in stoparea acestui fenomen?
1.conducerea
2.angajatii
3.justitia
4.altele………………………..
15.Care credeti ca este forma cea mai frecventa de discriminare a persoanelor cu handicap pe piata muncii ?
1.remuneratia diferentiata mult mai mica decat a celorlalti angajati
2. posibilitatea de avansare foarte dificila
3.admonestare frecventa , injurii , aluzii , ironii privind handicapul
5. izolarea de catre colectivul in care munceste
6.conditii improprii de desfasurare a activitatii prin lipsa unor facilitati necesare persoanelor cu handicap
11.Aveti cunostinte privind legislatia in vigoare privind discriminarea persoanelor cu handicap la locul de munca ?
1.Nu
2.Foarte putin
3.In oarecare masura
4.Nu ma intereseaza
12.Dintre persoanele mai jos mentionate care este ponderea in care acestea ar trebui sa se implice in solutionarea problemei?
1.directorul………………………%
2.superiorul ierarhic …………..%
3.angajatul…………………………%
4.persoane juridice…………………%
13.Cum percepeti fenomenul discrimarii persoanelor cu handicap la locul de munca?Alegeti una dintre variantele ma ijos mentionate .
1.Un fenomen des intalnit
2.Un fenomen rar intalnit
3.O stare de normalitate
4.Un fenomen revoltator
5.Un fenomen musamalizat
14.Exemplificati in cateva cuvinte o solutie privind combaterea si diminuarea acestui fenomen?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Date socio-demografice :
1. Sexul : Masculin /Feminin
2. Vârsta .............
3. Statutul Matrimonial : necasătorit căsătorit divortat ns/nr
4. Forma de studiu absolvita :
a.Fara scoală
b.Primară (1-4 clase)
c.Gimnazială(5-8 clase)
d.Liceu (9-12 clase)
e.scoala post-liceală
f.Universitar de scurtă durată
g.Universitar de lungă durată
h.Studii post universitare
i.NS/NR
5. Religia: 1. Ortodoxă
2.Romano-catolică
3.Greco-catolică
4. Alta.Care?.............................
6. Venitul net mediu obtinut de catre dumneavoastră lunar : ................... lei
Bugetul proiectului
Resurse umane :
Pentru indeplinirea campaniei de sensibilizare , pe partea de resurse umane vor fi prezenti :
- 1 reprezentant al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca –Iasi
- 1 reprezentant al D.G.A.S.P.C IASI pentru problemele persoanelor cu handicap.
- 1 profesor de asistenta sociala din cadrul Universitatii Al.I.Cuza Iasi.
- 1 asistent social
- 1 reprezentant al autoritatii locale din partea primariei
Partea financiara :
- 30 afise – distribuite in institutiile in care ne am propus sa realizam campania
- 1 buc A3/ 2lei=60 lei
- 100 fluturasi- distribuite in institutiile in care ne am propus sa realizam campania
- 1 buc/60 bani= 60 lei
- 30 chestionare- aplicate in institutiile respective- 1buc/50 bani= 15 lei
- 30 pixuri-1buc/ 7 bani= 21 lei
- 3 markere- 1 buc/2 lei= 6 lei
- 2 seturi bilete RATP- 2buc/16lei=32 lei
- Apa minerala – 12 lei
- Cafea 30- 1buc/ 1leu= 30 lei
- Covrigi 2 pungi mari- 1buc/ 3lei=6 lei
- Un set pahare de unica folosinta- 1set/5lei=5lei
- Inchirieirea salii pentru dezbatere-3ore/30 lei ora=90 lei
TOTAL : 337 RON
Studenti:Patrascu Silvestru Moisuc Sergiu
Enasoae Marius
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Parerea ta pentri noi conteazaă!